„Segregarea este una dintre cele mai dure forme de discriminare pe care, din păcate, şcoala românească a recunoscut-o doar parţial în ultimii ani.Acum este nevoie de mai mult, pentru că efectele inechităţilor creează clivaje din ce în ce mai mari. Astăzi propunem o foaie de parcurs pe educaţie care să combată segregarea şcolară şi să promoveze calitatea învăţării în toate şcolile din România. Sunt măsuri care nu vizează doar susţinerea drepturilor omului, în sensul restrâns al termenului, ci pune accent şi pe valorizarea diferenţelor culturale, încurajarea relaţiei şcoală-părinte, educaţie incluzivă sau creşterea stimei de sine. Invit toţi actorii interesaţi de o educatie mai bună pentru copiii noştri să participe la dezbaterea acestei propuneri, astfel încât principiile şi măsurile enunţate să răspundă nevoilor reale. Angajamentul meu este acela de a determina sistemul educaţional românesc să valorifice diferenţele pentru împlinirea fiecărui adult", declară ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru.
Datele de cercetare existente până în acest moment susţin iniţierea unui astfel de demers. Studiul UNICEF & Romani CRISS din 2008, relevă faptul că, în anul şcolar 2007-2008, dintr-un grup de 90 de şcoli, în 67% au fost depistate forme de segregare şcolară. În 2015, un raport al Comisiei Europene semnala că „26% dintre elevii romi din România învaţă în clase separate etnic”. De asemenea, o monitorizare a segregării şcolare a elevilor romi în Regiunea Nord-Est în anul şcolar 2015-2016 (la nivel de unitate de învăţământ, cladiri, clase şi la nivelul ultimelor două bănci) atrage atenţia că într-o şcoală din cinci se manifestă cel puţin una din cele patru forme de segregare şcolară a elevilor romi.
Alte cercetări în acest domeniu (UNICEF şi Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, 2010) evidenţiază că dispunerea elevilor în formaţiuni de studig, indiferent de criteriul etnic, al statutului socio-economic al familiilor sau al performanţelor şcolare, nu afectează evoluţia şcolară a elevilor cu rezultate bune. Dimpotrivă, o astfel de componenţă contribuie semnificativ la optimizarea performanţelor şcolare ale elevilor cu rezultate mai slabe, la incluziunea educaţională eficace a elevilor din grupuri vulnerabile, la consolidarea unui etos şcolar incluziv şi la creşterea pe anasamblul unităţii şcolare a performanţelor educaţionale şi a dezvoltării competenţelor cognitive şi non-cognitive ale tuturor elevilor.
În documentul supus dezbaterii publice, Ministerul Educaţiei propune o serie de obiective şi măsuri strategice pentru prevenirea şi eliminarea oricărei forme de segregare şcolară din unităţile de învăţământ preuniversitar, indiferent de criteriul de segregare: etnie, performanţe şcolare, statutul socio-economic al familiilor, mediu de rezidenţă, dizabilitate, cerinţe educaţionale speciale.
Printre acestea se regăsesc completarea/modificarea cadrului legislativ privind desegregarea şcolară în România, creşterea calităţii serviciilor educaţionale în şcolile din România, formarea cadrelor didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar segregate identificate la nivel naţional şi dezvoltarea unor măsuri complementare de prevenire şi combatere a discriminării sau segregării şcolare în unităţile de învăţământ. Termenele de realizare/implementare a acestor obiective, alături de alţi parteneri guvernamentali şi din societatea civilă, sunt prevăzute pe intervalul de timp cuprins între octombrie 2016 şi august 2018.
Sugestiile şi propunerile privind proiectul MENCŞ pot fi trimise pe adresa de email corina.ceama@edu.gov.ro în perioada 6-17 octombrie 2016. Elaborarea proiectului are la bază rezultatele conferinţei cu tema „Desegregare şi incluziune socio-educaţională a copiilor romi, prin combaterea rasismului şi asigurarea calităţii educaţiei”, organizată de Ministerul Educaţiei la sfârşitul lunii mai 2016.
BIROUL DE COMUNICARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu