Reuniunea bianuală a reprezentanților Inspecțiilor Muncii din țările membre ale Uniunii Europene a avut drept scop identificarea provocărilor referitoare la statutul inspectorului de muncă cu o atenție deosebită acordată recrutării și formării acestei categorii profesionale speciale.
Referitor la recrutare, reprezentanții instituțiilor din țările europene au prezentat puncte de vedere pertinente, cu privire la necesitatea unor strategii inovatoare pentru a adapta nevoile inspectorilor de muncă la schimbările din lumea muncii, cu sau fără frontiere. Apropierea de un sistem unitar de recrutare în profesie, reglementată prin statut, va trebui să țină seama de factorii strategici: dezvoltarea economică, evoluția tehnico-științifică, inovația,apariția noilor riscuri, ca urmare a dezvoltării tehnologice și științifice,importanța consultării partenerilor sociali,importanța controlului conformității,o înțelegere comună a legislației europene în domeniu,schimbul de bune practici, dialogul dintre lucrători și angajatori,cooperarea între partenerii sociali, licee și universități.
Un accent deosebit s-a pus pe formarea inspectorilor de muncă, integrarea în programe eficiente din domeniul securității și sănătății în muncă, implicarea Comitetului Înalților Responsabili cu Inspecția Muncii în procesul de îmbunătățire a programelor, acțiune extrem de benefică pentru performanța generală a autorității de inspecție a muncii. Formarea inspectorilor contribuie la: cunoaşterea temeinică a pieței muncii, a legislației și a problemelor lucrătorilor, găsirea de soluţii în termeni de angajament, la programele de evaluare individuală și colectivă. În ciuda diverselor forme de recrutare și, mai ales, de formare a inspectorilor de muncă în cadrul serviciilor de inspecție a muncii din statele membre ale Uniunii Europene, se poate constata că, din ce în ce mai mult, inspectorilor de muncă li se cer studii universitare în cele mai multe dintre țări, excepție notabilă în acest sens este Republica Austria.
Un alt aspect important constatat cu diferite ocazii în numeroase state este acela că formarea, oricât de amănunțită, specializată sau fie de tip generalist, nu poate schimba personalitatea oamenilor, nici chiar pe cea a inspectorilor de muncă, în materie de valori etice, abilități de comunicare, diplomație, spirit critic.
Astfel, personalitatea și caracterul formează abilitatea. Pilonii unei strategii în formarea inspectorilor de muncă ar fi: legislaţie aplicabilă, stabilirea de standarde clare pe baza cărora să se poată efectua programe de formare uniforme, oferirea şi promovarea unei mai bune îndrumări practice, creşterea rolului autorităţilor în asigurarea conformităţii cu cerinţele legale.
Delegația Inspecției Muncii din România a participat la lucrări și dezbateri, a completat intervențiile partenerilor și-a asumat implicarea în toate acțiunile de nivel european referitoare la recrutarea eficientă și formarea inspectorilor de muncă. Inspecția Muncii din România face parte din grupul de lucru pentru tehnologii verzi, energia solară, a biomasei, pierderi de energie și altele din aceeași categorie. Plenul SLIC a a convenit şi asupra continuării evaluării prin rotaţie a Inspecțiilor Muncii, până în 2026. Astfel, Inspecţia Muncii din România va avea un membru în echipa de evaluare a sistemului de inspecție a muncii din Regatul Suediei, echipă condusă de Republica Portugheză. În data de 12 noiembrie 2015 Inspecția Muncii din România a contribuit la masa rotundă prin prezentarea Centrului de formare profesională a Inspecției Muncii, a activității și capacității acestuia de a contribui la nivel național și european la recrutarea și formarea inspectorilor de muncă și la analiza impactului pe termen lung și scurt al implicării în acest proces.
”În calitatea de membru al Comitetului Înalților Responsabili cu Inspecția Muncii ne-am asumat obligația de a participa activ și constructiv la întâlnirile organizate. Rolul României este cu atât mai important deoarece în coordonarea Inspecției Muncii din țara noastră se află și funcționează unul din cele patru centre naționale de formare a inspectorilor de muncă. Participarea noastră a contribuit la un schimb de informații referitor la munca temporară și nedeclarată, frauda fiscală, răspunderea juridică, lucrători transfrontalieri. Securitatea și securitatea în muncă a lucrătorilor agențiilor de muncă temporară, experiențe – pilot în regiunile de frontieră, legătura dintre criza economică și sistemele de inspecție a muncii, toate au fost tratate unitar la nivel european. România a militat pentru schimbul de inspectori de muncă, mai ales cu țările în care sunt lucrători români în număr mare, pentru a verifica responsabil și competent condițiile de muncă și trai ale cetățenilor români.” - Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat.
Serviciul Comunicare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu