ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI 5 IUNIE 2013

Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află ființele și lucrurile.

            Mediul înconjurǎtor este format din patru mari elemente: atmosfera, hidrosfera, litosfera şi biosfera.

Atmosfera (cuvânt grecesc apărut în secolul XVII de la
ἀτμός, atmos = abur, ceață, vapor și σφαῖρα, sfaira = sferă) este un strat de gaze care înconjoară un corp ceresc (Terra, Jupiter, etc).

Hidrosfera (din limba greacă: hidros = apă și sphaira = sferă) descrie, în geografia fizică, masa totală de apă liberă în stare lichidă sau solidă de pe suprafața Pământului, precum și de dedesubtul sau de deasupra acestei suprafețe.

Litosfera (din grecescul lithos = piatră și sferă) este partea solidă de la exteriorul unei planete.

În cazul Terrei, litosfera include scoarța terestră și partea superioară a mantalei (mantaua superioară, sau litosfera inferioară).

            Biosfera  este un termen generic care desemnează spațiile de pe Pământ unde există viață, incluzând partea inferioară a atmosferei, partea superioară a uscatului (litosfera) și hidrosfera. Biosfera conține o multitudine de organisme și de specii care formează numeroase ecosisteme.

Ziua Mondială a Mediului - 5 iunie - a fost instituită în 1972 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru celebrarea Conferinţei "Ecologia Umană" de la Stockholm şi reprezintă elementul cel mai important al Programului Ecologic al Naţiunilor Unite (UNEP).

Această zi constituie un prilej pentru instituţiile guvernamentale, administraţiile locale, asociaţiile de tineri, organizaţiile nonguvernamentale, întreprinzatori, industriaşi, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestări comune menite să atragă atenţia asupra necesităţii protejării factorilor de mediu.

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc).

Poluarea afectează aerul, solul, apa  :

Ø      Prin poluarea aerului se înţelege prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de compoziţia normală a acestuia, care în funcţie de concentraţie şi timpul de acţiune provoacă tulburări în echilibrul natural, afectând sănătatea şi confortul omului sau mediul de viaţǎ al florei şi faunei. De aici rezultǎ că - pentru a fi considerate poluante - substanţele prezente în atmosferă trebuie să exercite un efect nociv asupra mediului de viaţǎ de pe Pǎmânt.

Sursele de poluare ale aerului pot fi de natură industraială sau naturală:

Ø      Poluarea industrială - principalele substanţe ce contribuie la poluarea atmosfericǎ sunt: oxizii de sulf şi azot, clorofluorocarbonii, dioxidul şi monoxidul de carbon; aceştia fiind doar o parte din miliardele de tone de materiale poluante pe care le genereazǎ în fiecare an dezvoltarea industriei, şi care afecteazǎ ecosistemele acvatice şi terestre în momentul în care poluanţii se dizolvǎ în apǎ sau precipitǎ sub formă de ploaie acidă.

Ø      Poluarea naturală

Vulcanii pot polua atmosfera cu pulberi solide, gaze şi vapori, substanţe toxice datoritǎ conţinutul lor mare de compuşi ai sulfului, ce rezultǎ în urma erupţiei şi a pulverizǎrii lavei vulcanice în aer.

Anul acesta au erupt următorii vulcani:Copahue - Chile, Argentina, Kilauea Hawaii, Shiveluch, Bezymianny, Tolbachik, Kizimen, Bachik - Rusia, Puyehue-Cordon Caulle - Chile, Paluweh - Indonezia, Etna - Italia, Popocatepetl - Mexic, Mount cleveland - Insula Aleutian, Mount Pagan - SUA;

Ø      Furtunile de praf provocate de uragane, cicloane etc. asociate cu eroziunea solului produc poluare atmosferică pe mari întinderi, care  pot cuprinde mai multe ţǎri sau pot chiar trece de pe un continent pe altul.

Anul acest au avut loc aproximativ 42 de furtuni de nisip în :Argentina China, Deşertul Sahara, Egipt, Golful Persic, Iran, Iraq,  Libia, Marea Arabiei, Roşie, Meriterană, Maroc,  Mexic, Mongolia, Peninsula Arabică, SUA; Sudan etc;

Ø      Trǎsnetul şi temperaturile ridicate din timpul sezoanelor calde sunt cauzele declanşǎrii incendiilor din pǎduri, care se întind uneori pe suprafeţe de sute de hectare, formând nori de fum.

Ø      Descompunerea reziduurilor organice - poluarea atmosferei cu NH3, H2S, CO2 poate fi produsǎ şi de o serie de gaze rezultate din descompunerea anaerobǎ sau aerobǎ, enzimaticǎ sau bacterianǎ a reziduurilor precum: deşeuri organice industriale sau alimentare, cadavre, dejecţii umane şi animale, frunze.Alte surse de poluare naturală, ceaţa şi particulele vegetale.

Oamenii de ştiinţă susţin că nivelul de dioxid de carbon a atins un nivel fără precedent;

Ø      Stratul de ozon sau ozonosfera - zona stratosferei terestre care este alcătuită în mare parte din ozon. Acest strat conține 90% din ozonul care se găsește în atmosferă și absoarbe 97%-99% din radiațiile ultraviolete de frecvență înaltă. Stratul de ozon se întinde de la circa 15 km la aproximativ 40 km altitudine. Distrugerea lui permite radiaţiilor cosmice să pătrundă în atmosferă.

Planctonul marin are şi el de suferit deoarece radiaţiile sunt absorbite de apă, fiind un adevărat pericol pentru ecosistemele marine. Planctonul dispare în timpul măririi intensităţii UV;

              Poluarea aerului                 Furtună Bucureşti - 22 mai 2013   Vulcanul Etn -19 februarie 2013

Ø      Poluarea solului - acumularea de compuși chimici toxici, săruri, patogeni (organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viața plantelor și animalelor.

Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea și au accelerat eroziunea lui. Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi și alte microorganisme.

Irigația necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creșterea plantelor și pot duce la lipsa recoltei;

Ø      Poluarea apelor - apa menajeră, apa industrială și produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrășămintele și pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor.

Alte surse de poluare: industria, eroziunea şi ploile acide;

Oamenii de ştiinţă au tras un semnal de alarmă luna aceasta asupra acidificării rapide a Oceanului Arctic din cauza emisiilor de dioxid de carbon.

Ø      Despăduririle masive - în: România, Indonezia. Defrişările duc la dezechilibru climatic şi pun în pericol viaţa păsărilor şi animalelor.

Poluarea şi defrişările masive au efecte nefaste:

Ø      Efectul de seră constă - în încălzirea suprafeţei terestre pe seama radiaţiei solare care datorită gazelor existente în atmosferă trec prin atmosferă în cantitate mult mai mare şi nu pot trece în sens invers, spre spaţiul cosmic. Principalele gaze cu efect de seră provenite din activităţile umane sunt: bioxidul de carbon, metanul, compuşii clorofluorocarbonici, oxizii de azot şi freonii.

Ø      Încălzirea globală - fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.

Ø      Anomalii climatice - trecerea de la iarnă la vară, de la cald la rece sau invers, caniculă şi frig extrem, temperaturi anormale pentru anumite perioade ale anului. Spre exemplu  în Australia anul acesta în luna ianuarie s-au înregistrat temperaturi de +52 grade Celsius, iar în Rusia -71 în iarnă, iar acum în luna iunie a nins. Japonia, China, Israel, SUA, Ungaria s-au confruntat anul acesta cu mari furtuni de zapada, în Spania a nins, în timp ce Anglia, Polonia, Cehia si Slovacia au avut parte de ninsori puternice. Trecerea de la cald la rece şi de la rece la cald se acceantuează.

Anomaliile climatice influienţează negativ sănătatea oamenilor.

Ø      Diminuarea calotei glaciare - a permis vegetaţiei să se extindă până în zona arctică;

Ø      Intensificarea dezastrelor naturale - anul acesta au avut loc la nivel mondial:patru furtuni tropicale, 13 cicloane, 29 furtuni de nisip, 10 incendii, numeroase tornade, în special în America, inundaţii în mai multe ţări (Argentina, Australia, Austria, Cehia, Elveţia, Germania, Grecia, Insulele Canare, Mauritius, Seychelles, Italia, Spania, Mozambic, România, Rusia,  SUA,  Ucraina, Ungaria), furtuni de zapadă şi secetă, alunecari de teren: Insulele Canare, Romania, Turcia;

Ø      Furtuni solare şi radiaţii - s-au intensificat anul acesta şi se vor mai intensifica, după cum susţin oamenii de ştiinţă;

Ø      Foametea în lume - în special în America de Sud unde milioane de oameni depind de băncile de alimente, dar şi în Coreea de Nord unde oamenii îşi mănâncă proprii copii din cauza foametei.

Scumpirea preţului la alimente, precum şi măsurile de austeritate impuse pe fondul crizei, au generat mai multe proteste la nivel mondial;

Ø      Boli : holera, gripa porcină şi aviară, în Europa a apărut un virus foarte pericuos, care provoacă infecţii respiratorii.

Măsuri de protecţia mediului

Ø      Să reducem consumul de energie;

Ø      Să folosim energia alternativă, curată, sustenabilă;

Ø      Să conservăm apa;

Ø      Să folosim echipamente etichetate Energy Saver sau Eco Friendly;

Ø      Să  reducem, refolosim şi să reciclăm;

Ø      Să plantăm copaci;

Ø      Să conducem mai putin şi să folosim mijloacele de transport în comun;

Ø      Să modificăm rotaţia culturilor, a datelor de semănat şi să utilizăm culturi rezistente la secetă.

  Defrişări România 2013          Meteorit căzut deasupra Rusiei              Inundaţii Germania

                                                               februarie 2013                                      iunie 2013

Haideţi să protejăm natura pentru a putea trăi întru-un mediu mai curat şi mai sănătos!

Sursă de inspiraţie:NASA ,UE, Ghid de Ecologie Şcolară,Wikipedia

Întocmit: de: Daniela Georgescu