luminii, căldurii ș.a.) face posibilă întreaga viață de pe Pământ, de exemplu prin fotosinteză, iar prin intermediul căldurii și clima favorabilă.
Soarele este compus numai din gaz, mare
parte hidrogen (71%), heliu (27%), alte 2% fiind în mare parte carbon, azot și oxigen.
În miezul Soarelui (aproximativ
25% din rază spre interior) condiţiile sunt extreme. Temperatura este de 15.6
milione Kelvin şi presiunea este de 250 miliarde atmosfere.
Suprafaţa Soarelui, numită şi fotosferă,
are o temperatură de aproximativ 5800 K.
Petele solare sunt regiuni "reci",
de doar 3800 K (apar întunecate doar în comparaţie cu regiunile învecinate).
Ele pot să fie foarte întinse, ajungând până la 50,000 km în diametru.
O regiune îngustă numită cromosferă
se întinde deasupra fotosferei.
Regiunea extrem de rarefiată de deasupra
cromosferei, numită coroană, se întinde pe milioane de kilometri în
spaţiu însă este vizibilă doar în timpul eclipselor.
Câmpul magnetic al Soarelui este foarte
puternic (după standardele terestre). Magnetosfera sa (cunoscută şi ca
heliosferă) se întinde mult dincolo de Pluto.
Radiația solară este radiația electromagnetică emisă de Soare având lungimi
de undă din întregul spectru al undelor electromagnetice.
Ciclul solar - la fiecare 11 ani Soarele atinge
un maximum al activităţii sale când poate emite pe zi 2-3 CME (ejecţii coronale
de masă-particule încărcate electric, electroni și protoni, emise continuu de
Soare în spaţiu). Această emisie de particule elementare a primit numele
de vânt solar.
Vântul solar şi particulele de energie
mult mai înaltă emise de activitatea solară pot avea efecte dramatice pe Pământ
trecând de la scurgeri de energie la interferenţe radio sau la frumoasa aurora
boreală (Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire
intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor
polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic
terestru. Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora
boreală, termenul a fost folosit inițial de Galileo Galilei În emisfera
sudică, fenomenul poartă numele de auroră australă, după James
Cook, o referință directă la faptul că apare în sud).
Cercetătorii avertizează că urmează ca
Soarele să intre în următoarea perioadă de maxim, generând cantităţi imense de
ejecţii coronale de masă, care au o viteză apropiată de cea a luminii şi pot ajunge aproape de Pământ în câteva zeci
de minute sau în câteva ore.
În mod normal câmpul magnetic al
pământului ne protejează de aceste ejecţii, deviindu-le şi împiedicându-le să
ajungă în jurul Pământului.
Recent s-a observat o slăbire a magnetosferei, ceea
ce lasă suprafaţa deschisă la un flux imens de radiaţii solare.
Dacă acest câmp magnetic a slăbit,
datorită inversării lui, susţin unii cercetători, particulele solare vor
pătrunde în atmosferă creând nitraţi care vor distruge şi vor sfâşia stratul de
ozon, ceea ce va permite să pătrundă un număr mare de radiaţii UV , ducând la
creşterea ratei cancerului.
Furtuna solară produce o întrerupere a
magnetosferei, fără de al cărei ajutor unda de şoc a particulelor va lovi
sateliţii de pe orbită distrugându-le circuitele electronice, ceea ce va duce
la căderea telecomunicaţiilor.
Când magnetosfera e lovită de ejecţiile
coronale de masă, se generează curenţi electrici pe sol care, vor genera
fluctuaţii de energie şi scurtcircuitarea transformatoarelor provocând pene de
curent, iar când ejecţiile coronale de masă sunt prinse în magnetosferă dau
naştere aurorelor boreale. Vor mai fi afectate GPS-urile avioanelor, undele
radio, radar, sistemele bancare, cele din spitale, iar conform unor teorii se
vor produce şi cutremure de pământ etc.
Directorul NASA avertizează că furtunile
solare pot produce furtuni pe Pământ şi că acestea se vor intensifica.
Alte date despre soare:
Ø distanța față de Terra 1,496×108
km (8,31 minute lumină);
Ø viteză 217 km/s pe orbită în
jurul centrului galaxiei, 20 km/s relativ la viteza medie a stelelor
învecinate;
Ø diametru mediu 1,392×106
km (109 ori diametrul Pământului);
Ø circumferință 4,373×106 km (342
ori diametrul Pământului);
Ø volum 1,41×1018 km³ (1
300 000 ori mai mult decât Pământul);
Ø masă 1,9891×1030 kg
(332 950 ori mai mult decât Pământul);
Ø temperatura coroanei 5 MK ;
Ø radiația medie 2,009×107 W m-2
sr-1 ;
Ø caracteristicile rotației: înclinarea 7,25° (față de elipsă); 67,23° (față de planul galaxiei);
Ø perioada de rotație la Ecuator 25,3800 zile (25 z9h 7m 13s)
;
Ø viteza de rotație la Ecuator 7.174 km/h.
Evenimente solare 2013:
Ø explozii solare - câteva dintre exploziile
solare care au avut loc anul acesta: 4-6 ianuarie, 9 -15 ianuarie, 24, 31
ianuarie, 1, 7, 9, 12, 13, 17, 20, 21, 22, 26, 28 februarie, 1 martie, 5, 6 martie, 12, 13, 15,
16, 17, 19, 20, 22 martie, 10
aprilie, 11 aprilie (cea mai
puternică explozie solară din perioada ianuarie-aprilie 2013), 14, 21, 24,
25-26 aprilie, 27 aprilie, 29, 30 aprilie, 1, 3, 4, 8, 10, 12, 13-15 mai, 17 - 29
mai, 31 mai, 3-4 iunie, 1 iunie, 6 -12
iunie etc;
Ø furtuni solare: 19, 20, 23 ianuarie , 6, 13
martie - furtunile solare nu au fost îndreptate direct către Pământ, 15, 17, 20,
22 martie,11, 13, 19, 21, 24, 25, 26
aprilie, 10 mai,13-15 mai (furtună de clasa X3.2 pe o scară, în ordine
crescătoare: A, B, C, M, X, mega furtună), 2, 18 mai, 19 mai - clasa M, 20
mai-clasa M1.7, 22 mai, 23 mai - clasa M5, 24 mai (furtună solară de
intensitate mică), 25 mai - clasa C, 29 mai (furtuna nu a fost îndreptată
direct cărte Pământ), 1 iunie, 5 iunie - clasa, C2, 6 iunie - clasa M1.3, 7
iunie - Clasa M 5.9, 9 iunie - clasa
M5.9 - furtuna solară nu a fost îndreptată direct cărte Pământ), 17, 10, 11 iunie
etc;
Ø
aurore boreale, polare, australe - anul acesta
au avut loc numeroare aurore printre care : 3 ianuarie – Suedia, 8 ianuarie –
Finlanda, 18 ianuarie – Norvegia, 23 ianuarie – Rusia, 25 ianuarie – Islanda, 26
ianuarie – Alaska, 13 februarie - Suedia, 21 februarie - Zona Arctică, 16
martie - Canada, 17 martie – Alaska, 18 martie - Finlanda, 20 martie – Alaska, 26 mai - Norvegia, 29 mai - Norvegia, 30 mai -
Canada, 31 mai - Alaska, SUA, Norvegia 31 mai, 2 iunie - SUA, Tasmania, 1 iunie
- Aurora Australis, SUA, 3 iunie - Canada, Norvegia, 3,4 iunie - SUA , 5 iunie
- SUA, 6 iunie - Norvegia, SUA, 7 iunie - Antarctica, Australia, SUA, 8 iunie -
Canada, Islanda, SUA, 9 iunie - Suedia 9 iunie - Norvegia, 9 iunie - Canada, 10
iunie - Canada, Coreea, 11 iunie - Islanda, SUA, Finlanda, Norvegia, 12 iunie - Islanda, SUA, 13 iunie etc;
Ø
nori iridiscenţi – fenomenul are loc atunci când picaturile de
apă de dimensiuni uniforme se grupează într-un nor. Aceşti nori „curbează”
lumina în cadrul unui fenomen de difracţie, aceasta fiind separată pe mai multe
lungimi de undă (culori). De aceea, efectul vizual este similar cu cel al
curcubeului. Anul acesta
s-au format nori iridiscenţi în Oklahoma – 27 martie 2013;
Ø
eclipsa solară: 10 mai 2013 în
Australia, eclipsă inelară de Soare este cea de-a X-a din secolul al XXI-lea;
E
Ø
haloul solar - este un inel luminos, multicolor, care poate apărea pe bolta
cerească în jurul Soarelui sau al Lunii în condiții atmosferice propice. Apare din
cauza reflexiei sau refracției luminii în cristale de gheață care sunt prezente la nori de
mare altitudine. Anul acesta a
avut loc în: 14 mai SUA (New Jersey, New York, Pennsylvania), 31 mai Mount
Ashland - SUA, 7 iunie Antarctica etc;
Ø 8 iunie 2013 - Luna
Noua. Luna se află direct între Pământ şi Soare şi nu este vizibilă de pe
Pământ. Această fază are loc la 15:56 ora Romaniei;
Ø 13
iunie 2013 Venus la periheliu, Planeta Venus ajunge la cel mai
apropiat punct faţă de Soare la ora 14:00;
Ø 19
iunie 2013 - conjuncția Jupiter-Soare la ora
17:00;
Ø 21 iunie 2013 solstiţiul de vară - este momentul
care marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă
zi şi cea mai scurtă noapte a anului. Aceasta este
prima zi de vară (solstiţiul de vară), în emisfera nordică şi prima zi de iarnă
(solstiţiul de iarnă), în emisfera sudică.
MĂSURI DE PROTECŢIE CONTRA
RADIAŢIILOR ULTRA VIOLETE
Radiaţiile ultra violete pot provoca
,,arsuri solare,, iar radiaţiile UVA cauzează îmbătrânirea prematură a
pielii şi dereglări ale sistemului imunitar, ambele tipuri cresc riscul
apariţiei cancerului de piele de aceea este necesar să ne protejăm
împotriva lor prin mai multe metode:
Ø
evitaţi expunerea excesivă la soare la orele de varf, de obicei între 11.00 şi
16.00;în cazul în care nu este posibil să vă adăpostiţi de soare, luaţi o
umbreluţă şi purtaţi ochelari de soare;
Ø
ochelarii de soare
- asiguraţi-vă că perechea de ochelari pe care o purtaţi este
polarizată şi că razele UV nu vor penetra prin ei;
Ø
umbrela - există
umbrele care protejează împotriva radiaţiilor UV şi asigură un minim de confort
atunci când mergeţi prin arşiţă;
Ø
hainele - purtaţi
haine cât mai deschise la culoare, care să nu atragă căldura, din materiale cât
mai subţiri şi uşoare, care să nu permită corpului să transpire şi care au
scris pe etichetă UPF, ceea ce înseamnă factor de protecţie împotriva
ultravioletelor;
Ø
evitaţi expunerea directă la soare a bebeluşilor şi a copiilor
mici;
Ø
folosiţi produse de protecţie contra radiaţiilor UVB şi UVA;
Ø
consumaţi lichide şi fructe.
Haideţi să avem grijă de sănătatea
noastră!
Sursă de inspiraţie : NASA (Little SDO, Camilla SDO, Space
Weather, NASA SDO), Observatorul Astronomic ,,Amiral Vasile Urseanu”, site-ul
UE, Astronomia, Centrul European al Consumatorilor
România, Wikipedia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu