Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



joi, 16 mai 2013

Întrevederea ministrului afacerilor externe, Titus Corlățean, cu ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, Ivan Mrkic

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, l-a primit în data de 14 mai 2013, pe ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, Ivan Mrkic. În cadrul discuţiilor au fost abordate, într-un spirit pragmatic şi constructiv, principalele subiecte aflate pe agenda bilaterală.
În acest context, au fost aprofundate aspecte privind relaţia bilaterală, s-a reconfirmat sprijinul constant pentru aspiraţia Serbiei de a deveni stat membru UE şi a fost susţinută consolidarea cooperării în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
Cei doi miniştri au exprimat interesul pentru consolidarea relaţiei bilaterale în domeniul economic, fiind de acord că aceasta va fi dinamizată prin intermediul Comisiei Mixte de Cooperare Economică, care se va reuni în luna iunie, la Belgrad.
Ministrul român al afacerilor externe a salutat, în numele României, asemenea celorlalte state UE, încheierea Acordului dintre Belgrad şi Priştina apreciind că acesta deschide oportunităţi istorice pentru integrarea europeană a regiunii în ansamblu.
Cei doi miniştri au subliniat oportunităţile semnificative pe care cele două state le au, inclusiv în ceea ce priveşte cooperarea în cadrul programelor finanţate de Uniunea Europeană. De asemenea, au fost de acord că Strategia UE pentru regiunea Dunării oferă un cadru de întărire a cooperării transfrontaliere şi transnaţionale între România şi Serbia. A fost apreciată drept necesară consolidarea cooperării în domeniul proiectelor transfrontaliere, finanţate din fonduri europene.
Ministrul Corlăţean a subliniat faptul că România rămâne unul dintre cei mai constanţi susţinători ai parcursului european al Belgradului. „În calitate de ministru al afacerilor externe voi propune Primului Ministru şi Preşedintelui României, cu consultarea Parlamentului, ca România să susţină la 28 iunie, la următorul Consiliu European, stabilirea unei date certe de începere a negocierilor de aderare a Serbiei la UE”.
Totodată, şeful diplomaţiei române a reiterat disponibilitatea de a oferi expertiza tehnică necesară în procesul de apropiere a Serbiei de Uniunea Europeană. A fost menţionată importanţa continuării procesului de reforme în vederea alinierii la acquis-ul comunitar. În acest context, ministrul Titus Corlăţean a declarat: „România a parcurs anterior acest drum şi i-am împărtăşit domnului ministru deschiderea mea pentru a pune la dispoziţia prietenilor sârbi expertiza noastră, experienţa în materie de negocieri inclusiv prin intermediul foştilor negociatori şefi ai României.”
Şeful diplomaţiei române a reiterat faptul că, obiectivul de etapă în ceea ce priveşte situaţia minorităţii româneşti din Serbia, îl reprezintă implementarea tuturor prevederilor Protocolului sesiunii a doua a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Serbia privind minorităţile naţionale (semnat la 1 martie 2012, Bruxelles). Cu acest prilej, s-a menţionat necesitatea organizării unei noi întâlniri a Comisiei Mixte, în perioada următoare. Accesul la educaţia în limba maternă, sprijinul pentru păstrarea şi promovarea valorilor culturale proprii, serviciul religios în limba maternă în biserică, utilizarea limbii materne în spaţiul public sunt drepturi fundamentale pentru persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale şi reprezintă modalitatea prin care se manifestă recunoaşterea lor reală. Acestea sunt drepturi fireşti, care se circumscriu ansamblului de valori europene comune şi constituie criterii politice de bază (criteriile de la Copenhaga) pentru orice stat care doreşte să intre în familia europeană. România va continua să urmărească, consecvent, îndeplinirea acestui obiectiv.
Am discutat şi am ridicat subiectul protecţiei minorităţii naţionale române, care trăieşte pe întreg teritoriul Serbiei, protecţie care trebuie asigurată la nivelul standardelor europene. Contăm pe o abordare europeană şi responsabilă a Serbiei, corespunzător aspiraţiei sale europene”, a declarat şeful diplomaţiei române.
Părţile au agreat continuarea consultărilor bilaterale, prin mecanismele consacrate, pentru consolidarea relaţiei bilaterale şi pentru a veni în sprijinul cetăţenilor celor două state.
Ministerul Afacerilor Externe
Publicat de :Irina M.C.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu