Evenimente dedicate Zilei Naţionale a Aromânilor

Expoziţia de artă Ary Murnu şi Ion Lucian Murnu - pictură şi sculptură - s-a deschis miercuri în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR).
Evenimentul, care a inclus şi vernisarea unei expoziţii de carte aromână, din Colecţia acad. Matilda Caragiu Marioţeanu, s-a desfăşurat cu ocazia Zilei Naţionale a Aromânilor, fiind organizat de

MNLR, în parteneriat cu Societatea Culturală Aromână din Bucureşti.

Doina Mândru, directorul artistic al Palatului de la Mogoşoaia, moştenitorul testamentar al familiei Murnu, a spus că expoziţia prezintă "două universuri care stau faţă în faţă", lucrări reprezentative pentru opera tatălui (Ary Murnu) şi fiului (Ion Lucian Murnu), primul - reprezentant al figurativului, cel de-al doilea - "cufundat" într-o metafizică a "purităţilor astrale".

Ea a evocat perioada grea din timpul comunismului traversată de intelectualul rafinat care era Ion Lucian Murnu, circumstanţe care, susţine Doina Mândru, au determinat evoluţia austeră din arta sa de mai târziu.

Sculptoriţa Elena Hariga, fostă studentă a profesorului Ion Lucian Murnu, a rememorat perioada în care, sub protecţia acestuia, a petrecut "trei ani în lumea noastră mutilată de comunism", trecând "dincolo de cei patru pereţi de clasă, călătorind cu Domnu' Murnu în lumea tinereţii lui norocoase, împărtăşind din cultura temeinică pe care acesta şi-o însuşise".

Cele două expoziţii vor putea fi vizitate până pe 31 mai.

Vernisajul a fost urmat de lansarea unei cărţi de poveşti ale lui Ion Creangă, traduse în aromână de Dimciu Todică, apărută la Editura Societăţii Culturale Aromâne.

Fost profesor de istorie, Dimciu Todică şi-a prezentat cartea în "armână" şi română şi a mărturisit că ideea de a traduce din literatura marelui povestitor humuleştean i-a venit în momentul în care, ca bunic, a trebuit să-i spună poveşti nepotului.

Todică a spus că nu i-a fost uşor să traducă "expresiile culese pe viu de Creangă".

"Vrem, nu vrem, cultura noastră face parte din cultura românească şi trebuie să promovăm interculturalitatea", a subliniat Dimciu Todică.

Ziua de 23 mai s-a impus ca zi a aromânilor de pretutindeni iar aromânii din Europa Occidentală, Australia, SUA au început să celebreze această zi.

În Romania, s-a sărbătorit prima dată în anul 1998, în cadru restrâns, la manifestările legate de înfiinţarea şcolii de la 'Sfinţii Apostoli'.

În anul următor, pentru prima dată la Constanţa, pe 28 mai s-a sărbătorit cu o participare numeroasă, circa 800 de persoane.

Din anul 2000, Societatea Culturală Aromână a sărbătorit acest eveniment în fiecare an la Bucureşti până în 2006, de atunci acest eveniment fiind organizat de Comunitatea Aromână, cu participarea aromânilor şi pentru aromâni.

Aristomene Murnu Gheorghiades, cunoscut mai ales cu numele Ary Murnu (n. 1881, la Xanthi, Imperiul Otoman, azi în Grecia - d. 1971, Bucureşti) a fost un pictor, grafician şi machetator demărci poştale, bancnote şi monede româneşti, de origine aromână (macedoromână).

A fost frate mai mic al lui George Murnu, traducător al epopeilor Iliada şi Odiseea.

Ary Murnu a făcut studiile gimnaziale şi liceale la Budapesta, după care a studiat la Kunstakademie din München, în Germania. În anii 1902-1904, a studiat artele frumoase la Iaşi şi la Bucureşti.

S-a stabilit la Bucureşti, unde soţia sa, Claudia, i-a dăruit pe unicul său fiu, viitorul artist plastic Ion Lucian Murnu (1910 - 1984), sculptor, desenator şi pictor român.

Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, graficianului Ary Murnu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii şi artelor plastice.

Ion Lucian Murnu (n. 2/15 noiembrie 1910, Bucureşti - d. 12 aprilie 1984, Bucureşti) a fost sculptor, desenator şi pictor, cunoscut mai mult de iniţiaţi decât de publicul larg.

S-a înscris în 1930 la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a studiat sculptura sub îndrumarea lui Oscar Han şi desenul cu Camil Ressu, absolvind în 1936. Ca student, a lucrat şi în atelierul lui Corneliu Medrea.

Între octombrie 1938 şi iunie 1940, şi-a continuat studiile postuniversitare cu o bursă la Accademia di Romania, la Roma. În această perioadă a supravegheat executarea unei copii după Columna lui Traian, comandată de statul român.

A fost mobilizat şi a luptat în al Doilea Război Mondial pe frontul din Crimeea.

Revenit la viaţa civilă, s-a angajat în 1943 la Facultatea de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti, unde a urcat una câte una treptele universitare până la cea de profesor la catedra de Sculptură, în 1976.

Este considerat "unul dintre cei mai dăruiţi profesori" ai Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti, astfel că prin activitatea didactică a format o serie de tineri artişti, între care au excelat: Silvia Radu, Vasile Gorduz, Victor Roman, Gheorghe Apostu, Vladimir Predescu, Dinu Rădulescu, Ion Condiescu. AGERPRES