15 MAI - ZIUA INTERNAŢIONALĂ DE ACŢIUNE PENTRU CLIMĂ

Ca răspuns la provocările datorate schimbărilor climatice, în anul 1992 liderii mondiali şi experţii de mediu din peste 200 de ţări s-au reunit la Summit-ul care a  avut loc  la Rio de Janeiro adoptând Convenţia cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), a
l cărei obiectiv este: “realizarea stabilizării concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic. Acest nivel va trebui realizat într-un interval de timp suficient, care să permită ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, astfel încât producţia alimentară să nu fie ameninţată, iar dezvoltarea economică să se poată desfăşura într-o manieră durabilă.”

      În ţara noastră a fost aprobată Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice în perioada 2013-2020, strategie care ţinând cont de politica Uniunii Europene abordează două părţi distincte: procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor naţionale asumate şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

Clima este definită ca o mediere a stărilor de vreme pe o perioadă de timp de ordinul a câtorva luni până la mii sau milioane de ani.

15 Mai - denumită Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă - a luat naştere datorită schimbărilor climatice considerate una dintre cele mai mari provocări ale secolului nostru care ne afectează la nivel global.

            Prin schimbări climatice se înţelege modificări pe termen lung ale temperaturii, precipitaţii, vânt şi alte aspecte ale climei terestre.

            Schimbările climatice reprezintă o actualitate: temperaturile cresc, tiparele precipitaţiilor se schimbă, gheţarii şi zăpada se topesc, iar nivelul mediu global al mărilor creşte.

            Ele sunt resimţite în întreaga lume, iar amploarea şi rapiditatea lor sunt din ce în ce mai evidente.

Cauze şi impactul schimbărilor climatice la nivel mondial

Poluarea ( Wikipedia) - reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane.

            Defrişările masive duc la dereglarea echilibrului climatic.  Numeroase defrişări s-au înregistrat în judeţele: Argeş, Cluj, Harghita, Suceava, iar la nivel mondial în: Asia,  Australia şi SUA unde au avut loc mai multe incendii care au distrus pădurile;

Ø      Efectul de seră este procesul de încălzire a unei planete din cauza radiaţiei reflectate de aceasta, care, în condiţiile prezenţei unor gaze cu efect de seră în atmosferă, o parte semnificativă a radiaţiei va fi reflectată înapoi spre suprafaţă.

Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier în 1824.

Cele mai importante gaze cu efect de seră (GES) sunt:

-          dioxidul de carbon (CO2) - concentraţia de CO2 din atmosfera Terrei a depăşit un prag istoric, după cum susţine Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA)  ;

-           metanul (CH4);

-           halocarburile (rezultate din activităţile umane);

-           protoxidul de azot (N2O);

-           ozonul (O3);

-           vaporii de apă (H2O), aerosoli, etc.

Ø      Anomalii climatice 2013 - trecerea de la iarnă la vară sau de la rece la cald şi de la cald la rece, caniculă şi frig extrem - în  Australia temperaturile din ianuarie 2013 au atins +53 de grade Ceslius. Fiecare iarnă dintre ultimele a pendulat între căldura nefirească şi fenomene extreme, de exemplu Statele Unite ale Americii, Rusia, Japonia şi China au fost lovite anul aceasta de grave furtuni de zăpadă. În Japonia şi Irlanda de Nord stratul de zăpadă a atins dimensiuni record de peste 5, 30 m în unele locuri. Alte furtuni de zăpadă înregistrate în 2013 au mai avut loc în: Canada, Bulgaria, Israel etc;

Ø      Creşterea temperaturii la nivel global - Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) susţine că 2012 a fost al 10-lea cel mai cald an din istorie, cu o temperatură medie de 14,45 grade Celsius, mai mult a fost al 36-lea an consecutiv în care s-a depăşit temperatura medie a secolului trecut, de 13,89 grade Celsius.

În Europa cele mai mari creşteri de temperatură se înregistrează în zona sudică a continentului, iar în România Bucureştiul şi sudul ţării sunt cele mai afectate zone de schimbările climatice din întreaga Europă, conform Agenţiei Europene de Mediu;

Ø      Topirea calotei glaciare - a atins un nivel record, permiţând vegetaţiei să se extindă până în zona Arctică. Calota glaciară din Groenlanda, gheaţa plutitoare din regiunea Arctică şi mulţi gheţari din întreaga Europă se topesc, stratul de zăpadă a scăzut, iar permafrostul se topeşte permiţând degajarea dioxidului de carbon şi al metanului din sol, ceea ce afectează ecosistemele din regiune, dar şi mediul uman;

Ø      Creşterea nivelului mărilor şi al oceanelor -  cu aproximativ 20 cm în secolul XX, potrivit unui raport al oamenilor de ştiinţă americani de la National Climate Assessment and Development Advisory Committee, publicat recent. ;

Ø      Intensificarea dezastrelor naturale - (inundaţii, cicloane, uragane, taifunuri, tornade etc) de la un an la altul atât ca număr cât şi ca intensitate şi se vor mai intensifica;

Ø      Incendii de vegetaţie – anul acesta au avut loc aproximativ 12 incendii în:Asia, America, Australia ;

Ø      Seceta – de anul trecut va afecta culturile din anul acesta. Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, inundaţiile şi seceta au provocat, în ultimii ani, creşterea costurilor pagubelor  pe întreg teritoriul Europei, dar şi la nivel mondial;

Ø      Tendinţă spre deşertificare -  în sudul ţării;

Ø      Foamete, lipsa apei potabile şi greve - în Coreea de Nord oamenii sunt atât de săraci încât îşi mănâncă proprii copii, iar în America de Sud milioane de oameni sunt dependenţi de băncile de alimente.

Lipsa apei potabile îşi face simţită prezenţa în special în ţările aflate în curs de dezvoltare şi în Orientul Mijlociu.

Din cauza scumpirii preţului alimentelor  şi a măsurilor de austeritate au avut   loc numeroase proteste la nivel mondial;

Ø      Boli şi decese – la nivel mondial au avut loc numeroase decese din cauza căldurii şi a frigului extrem, dar şi numeroase boli datorită faptului că shimbările climatice favorizează înmulţirea căpuşei xodes ricinus spre nord şi fac ca unele zone ale Europei să fie favorabile ţânţarilor şi muştelor;

Ø      Multe studii au măsurat schimbări pe scară largă în caracteristicile plantelor şi animalelor. De exemplu, plantele înfloresc mai devreme în cursul anului, în timp ce fitoplanctonul şi zooplanctonul de apă dulce apar, de asemenea, mai devreme. Alte animale şi plante migrează spre nord sau în zonele înalte pe măsură ce habitatele lor se încălzesc. Deoarece rata de migrare a multor specii este insuficientă pentru a ţine pasul cu viteza schimbărilor climatice, acestea ar putea fi în viitor împinse spre extincţie-conform Agenţiei Europene de Mediu;

Ø      Marea Barieră de Corali din Australia este afectată de schimbările climatice

Măsuri de combatere a schimbărilor climatice

Ø      Să economisim energia prin izolarea caselor, înlocuirea aparaturii electrice care consumă mult cu alta mai puţin consumatoare;

Ø      Să reciclăm, putem colecta selectiv deşeurile, să refolosim ceea ce se poate refolosi şi să reducem cantitatea de deşeuri;

Ø      În locul autoturismului personal putem folosi mijloacele de transport în comun;

Ø      Să plantăm copaci.

Haideţi să ne îngrijim planeta şi să nu mai distrugem echilibrul climatic!

Sursă de inspiraţie: NASA, ONU, Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA), Agenţia Europeană de Mediu, Agenţia Germană de Meteorologie, Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, Greenpeace, reperverde, Wikipedia.

Publicat de: Daniela Georgescu