Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



joi, 5 decembrie 2024

Profesori de la Universitatea Politehnica Timișoara, din nou printre laureații Premiilor Academiei Române


Academia Română a decernat miercuri, 4 decembrie 2024, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Aula instituției, în prezența membrilor Adunării Generale, premiile pentru cele mai valoroase creații științifice și artistice realizate în anul 2022. Și în acest an, ca și în anii trecuți, cadre didactice de la Universitatea Politehnica Timișoara se află printre laureați.
Premiile se acordă, conformregulamentului, în cadrul celor 14 secții științifice ale Academiei Române și anume: literatură și filologie, istorie, matematică, fizică, chimie, științe tehnice, științe geonomice, tehnologia informației, biologie, medicină, agronomie, silvicultură, științe economice și juridice, sociologie, psihologie, filosofie, teologie, arte plastice, teatru și muzică.
În cadrul secțiunii Științe Chimice, Premiul „Nicolae Teclu” a revenit unui colectiv de cadre didactice de la Facultatea de Inginerie Chimică, Biotehnologii și Protecția Mediului a Universității Politehnica Timișoara, format din Robert-Gabriel Ianoș, Cristiana-Iulia Rus, Radu-Ioan Lazău, Cornelia-Silvia Păcurariu, recompensați pentru lucrarea cu titlul „Near-infrared reflective Ni, La-doped hibonite pigments for cool blue coatings”. Lucrarea, propusă de către Filiala Timișoara a Academiei Române pentru premiere, a fost publicată în anul 2022 în Ceramics International a prestigioasei edituri Elsevier, una dintre cele mai respectate publicații din domeniul materialelor ceramice avansate.
Lucrarea vizează un domeniu de mare actualitate în ultimii ani și care a cunoscut o creștere fulminantă a interesului oamenilor de știință și producătorilor în contextul încălzirii globale, cel al soluțiilor pentru reducerea temperaturii suprafețelor expuse radiației solare. Una dintre abordările raționale care are rezultate măsurabile excelente în acest sens o reprezintă utilizarea așa-numiților pigmenți „reci”, care reflectă radiațiile din domeniul infraroșu apropiat, responsabile cu încălzirea suprafețelor, motiv pentru care acești pigmenți mai poartă și denumirea de pigmenți termoreflexivi. Ca urmare, acești pigmenți au în prezent numeroase utilizări în domeniul materialelor de construcții (acoperișuri, ferestre, tencuieli, vopsele, etc.), al construcției de automobile (vopsele, țesături, mase plastice sau tratamente ale suprafețelor vitrate), construcția de drumuri (betoane și pavimente speciale). Cu toate că spectrul de aplicații al pigmenților reci este extrem de larg, primul loc ca utilizare și importanță îl ocupă domeniul materialelor de construcții și industria auto, în care aceștia au un rol semnificativ în scăderea consumului de energie necesară pentru păstrarea unei ambianțe interioare confortabile în clădiri și autovehicule, respectiv reducerea consumului de energie.
În acest sens, pigmenții albaștri obținuți de autori au fost testați cu succes în colorarea unor vopsele, constatându-se o temperatură a suprafețelor pe care acestea au fost aplicate, cu 15 °C mai joasă decât atunci când a fost utilizat un pigment convențional de culoare similară. Totodată, în acord cu aplicațiile pigmenților vizați, autorii au utilizat pentru sinteza acestor pigmenți o metodă extrem de rapidă și prietenoasă cu mediul, numită metoda combustiei, pe care aceștia au optimizat-o. În abordarea uzuală, obținerea acestor pigmenți este dificilă și necesită temperaturi ridicate (adesea peste 1300 °C) și durate lungi, de ordinul orelor. În urma unor calcule termodinamice, autorii au determinat reactanții optimi pentru obținerea pigmenților, măsurând în timp real temperatura în timpul reacțiilor de sinteză, temperatură care a atins valori între 1463 și 1565 °C, în funcție de compoziția vizată a pigmenților, durata totală a reacțiilor fiind de ordinul minutelor. Totodată, compușii gazoși secundari sunt inofensivi, iar metoda nu necesită aparatură sofisticată sau operații complexe, toate acestea făcând din metoda combustiei o alternativă eficientă economic și prietenoasă cu mediul.
Autorii au o activitate publicistică susținută în domeniul pigmenților convenționali și inteligenți (cu proprietăți termoreflexive sau luminescente), manifestată atât sub forma lucrărilor publicate, dar și a unor proiecte de cercetare.





Departament Comunicare si Imagine

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu