Statistic, poliția spune că a dat mai multe amenzi și avertismente pentru continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei pentru europarlamentare decât la prezidențiale.
În preziua primului tur pentru alegerile prezidențiale, poliția a fost acuzată că face exces de zel și amendează diverse persoane care postează mesaje electorale pe Internet sau le cere, sub diverse amenințări și intimidări, să șteargă respectivele postări. Lumea s-a indignat, pe principiul clasic că polițiștii se dau mari în fața bătrânicilor care vând pătrunjel pe trotuar în loc să se lupte cu adevărații răufăcători și evazioniști.
Cu ocazia asta, însă, opinia publică a aflat că la baza acțiunilor poliției stă o lege (370/2004), care sancționează propaganda electorală după încheierea campaniei, cu amenzi cuprinse între 1.500 și 4.500 de lei. Că ni se pare proastă sau nu, legea e lege și trebuie aplicată. Așa că APADOR-CH a întrebat IGPR câte astfel de amenzi și avertismente a mai aplicat în trecut.
Ca să nu abuzăm de transparența poliției, am cerut date doar de la penultimele alegeri, adică cele comasate pentru europarlamentare și locale, din iunie 2024, comparativ cu turul 1 al alegerilor prezidențiale.
Răspunsul primit de la IGPR a fost următorul:
-58 de amenzi la europarlamentare vs. 33 la prezidențiale
-169 avertismente la europarlamentare vs. 108 la prezidențiale
Solicitarea APADOR-CH a vizat faptele petrecute atât online cât și offline, defalcate, dar poliția a răspuns fără să facă această departajare a datelor. Am mai întrebat, de asemenea, și câte somații de ștergere a postărilor de pe Internet a mai dat poliția, în ambele perioade de referință, dar și la această întrebare IGPR a refuzat să răspundă, invocând o Decizie a Curții de Apel București, din 2009, care spune că Legea 544/2001 nu impune niciunei instituții să prelucreze informațiile deținute pentru a furniza celor interesați „un fel de statistici a la carte" ci se referă doar la furnizarea informațiilor în forma în care sunt deținute de instituție.
Prin urmare, poliția susține că nu știe (nu deține date) câți dintre agenții ei au somat contravenienții, prin telefon sau mers din ușă în ușă, să își șteargă postările cu conținut electoral de pe Internet, în ziua în care nu mai aveau voie să continue propaganda politică.
Din statistica oferită de IGPR, observăm așadar că poliția a dat mai multe amenzi și avertismente pentru încălcarea regulilor electorale cu ocazia alegerilor europarlamentare și locale, decât cu ocazia primului tur al alegerilor prezidențiale. Unii ar putea trage de aici concluzia că alegerile europarlamentare și locale ar fi putut fi mai viciate decât cele recent anulate de CCR, pentru că în ziua dinaintea acelor alegeri au fost mai multe acte de propagandă politică ilegală sancționate decât în preziua alegerilor prezidențiale.
Alți ar spune că poate a fost poliția mai activă în vară, decât acum, numărul mai mare de sancțiuni nefiind musai egal și cu o activitate contravențională mai crescută. Pe de altă parte, alegerile prezidențiale sunt cele declarate viciate, de către cel mai înalt for juridico-politic al țării, asta deși poliția, în teren, a constatat că activitatea ilegală de propaganda politică a fost mai puțin intensă.
Oferim premiul de cetățeanul neturmentat al anului, găsitorului unui sens în toate aceste date.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu