Reziliența inteligentă transfrontalieră înseamnă consolidarea colaborării între autoritățile române și sârbe, prin schimburi de bune practici și strategii comune de intervenție, implicarea comunităților locale, atât în prevenirea, cât și în gestionarea situațiilor de urgență, cât și utilizarea echipamentelor de ultimă generație pentru intervenții mai rapide și mai eficiente în caz de incendii, inundații sau accidente chimice, biologice, radioactive ori nucleare.
Situațiile de urgență care pot apărea în zona de graniță necesită acțiuni comune de consolidare a protecției și prevenirii unor astfel de situații, antrenament adecvat pentru specialiștii din acest domeniu și creșterea gradului de conștientizare în rândul populației din România și Serbia.
Prin proiect se vor stabili legături între tehnologie, instituții responsabile și comunitate.
Astfel, prin digitalizare și inovație se vor achiziționa echipamente cu tehnologie avansată pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor. Comunitățile din zona de graniță vor avea un rol activ în gestionarea riscurilor prin crearea unei rețele transfrontaliere de voluntari, iar instituțiile partenere, prin specialiștii proprii, vor participa la un exercițiu tactic care are ca scop antrenarea și simularea unor situații cu risc transfrontalier.
Pe termen lung, proiectul pune bazele unei colaborări durabile între instituții și comunități, transformând zona de graniță într-un exemplu de reziliență și cooperare transfrontalieră prin implicarea instituțiilor partenere în acest proiect transfrontalier româno-sârb: Consiliul Județean Caraș-Severin, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Semenic” al Județului Caraș-Severin, Orașul Vârșeț și Inspectoratul de Jandarmi Județean „G-ral de brigadă Vasile Zorzor” Caraș-Severin.
Finanțarea proiectului „Reziliență transfrontalieră inteligentă în situații de urgență” (RORS00043) este asigurată în proporție de 85% de Uniunea Europeană prin Programul Interreg IPA România-Serbia, în timp ce fiecare partener asigură o cofinanțare proprie, 15% pentru partenerul sârb și de 2% pentru fiecare partener român, diferența de 13% fiind susținută de Guvernul României.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu