Dincolo de pierderile infime, dar nedrepte, pe care
Universitatea de Vest din Timișoara le înregistrează prin alocarea preliminară
a locurilor bugetate, marea pierdere pe care o produc decidenții guvernamentali
Timișoarei și regiunii de vest este blocarea dezvoltării,
prin plafonarea de ani buni a numărului de locuri alocate universităților
timișorene.
Întrucât dezvoltarea își are rădăcinile în educație,
privim cu mâhnire și scepticism plafonarea finanțării studiilor universitare,
cu consecințe dintre cele mai negative pentru viitorul nostru. De modul în care
răspundem astăzi nevoilor de formare universitară depinde ritmul de dezvoltare
pe termen lung al regiunii noastre, iar deciziile guvernanților de azi ne sunt
categoric defavorabile.
Subfinanțarea universităților timișorene este un
instrument perfid prin care vestul țării este discriminat în raport cu
celelalte zone și regiuni. În timp ce economia și structurile comunitare
culturale, administrative și civice sunt în dezvoltare accelerată în ultimii
zece ani în Timișoara, finanțarea publică a locurilor bugetate pentru întregul
centru universitar timișorean bate pasul pe loc, ceea ce înseamnă în realitate
un regres permanent față de nevoile tot mai mari ale mediului economic local și
regional. Este suficient să privim dezechilibrul dintre creșterea accelerată a
bugetului Timișoarei, care s-a triplat în ultimii zece ani, și stagnarea
numărului de locuri finanțate de către guvern în universitățile timișorene, pentru
a înțelege că realitatea locală a depășit cu mult politicile publice învechite
ale celor de la centru.
Pentru a corela tendințele de dezvoltare locală cu
suportul educațional, ținta pe termen scurt și mediu a Ministerului Educației
ar trebui să fie dublarea numărului de locuri bugetate public pentru centrul
universitar timișorean. O astfel de decizie ar reuși să corecteze eroarea din
ultimii ani, când MEN a finanțat între 5 și 6 mii de locuri în universitățile
timișorene. Iată că nici acest guvern nu are curajul de a interveni pentru
corectarea acestei nedreptăți flagrante.
Deja de mulți ani, ministerul ține cifrele anuale de
școlarizare pentru centrul timișorean într-un plafon nejustificat de coborât.
Cu o economie a regiunii care a produs în 2017 pentru export un volum sensibil
egal cu cel al Bucureștiul (peste 8 mii de milioane euro anual) și cu un Produs
Intern Brut județean pe cap de locuitor care a depășit 10.000 de euro anual
(cifră ce nu este realizată în afara capitalei decât în județele din Top 5 pe
țară), cu o mărime a populației cel puțin egală cu a celorlalte orașe poli regionali
de dezvoltare (Cluj, Iași, Craiova), Timișoara a rămas fără susținere și
complet dezavantajată în ultimii zece ani în privința celei mai importante
resurse de dezvoltare: numărul de locuri finanțate în universitățile publice.
Spre comparație, Clujul beneficiază de aproape 16% din locurile bugetate
alocate, în timp ce Timișoarei îi revin doar 9% din acestea.
Pe baza dimensiunii bazinului de potențiali studenți, a
PIB-ului regional și a ritmului de creștere economică, se poate deduce ușor că
centrul universitar timișorean are o nevoie obiectivă de redimensionare la o
altă scară a numărului de locuri bugetate public, pentru a ajunge cel puțin la
nivelul alocărilor propuse pentru Cluj și Iași.
Avem toate argumentele să intervenim uniți, toți cei care
formăm comunitatea universitară timișoreană, pentru a debloca situația indusă
de deciziile învechite de la centru, nedrepte și inadecvate în raport cu nevoia
de susținere a educației superioare timișorene.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara
Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu