Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



marți, 15 decembrie 2015

Viața unui adolescent premiant, bolnav de o formă rară de cancer, depinde de fiecare dintre noi

 Cristian Filip, un elev premiant, în vârstă de 15 ani, se luptă din răsputeri cu o formă rară și necruțătoare de cancer, care îi pune viața în pericol. Intrat primul pe listă la liceu, adolescentului i s-a făcut rău în prima zi de școală, iar medicul din Brăila, care l-a consultat, l-a trimis de urgență la Spitalul 'Grigore Alexandrescu' din București, afirmând că 'nu a mai văzut așa ceva'.

Doctorii din București l-au supus la noi investigații medicale, radiografii și tomografii, iar diagnosticul provizoriu a fost de chist hidatic, abces pulmonar sau lichid între pleura și plămân. După o săptămână de tratament, administrat în cadrul spitalului bucureștean, starea lui Cristian se înrăutățea, durerea din spate era mult mai accentuată și temperatura, foarte ridicată, nu-i scădea.
Aceeași medici au depistat o tumoare gigant prinsă de coaste și băgată în cutia toracică, iar doctorii i-au dat șanse mici de supraviețuire. Atunci, familia a luat hotărârea să fie consultat și de un alt spital, de data aceasta, din străinătate, iar după câteva telefoane, băiatul a fost transferat la Clinica Acibadem Maslak din Turcia. Acolo, Cristian a intrat de urgență în operație, iar după nouă ore, medicii au declarat intervenția chirurgicală un succes, oferindu-i o nouă șansă la viață.
Lupta de supraviețuire nu s-a încheiat încă
În prezent, coșmarul prin care trece băiatul este departe de a se fi încheiat, acesta urmând tratamente cu citostatice și radioterapie foarte costisitoare, dar totodată decisive pentru viața lui. Fiecare lună de tratament costă 10.000 de Euro, iar costul total ajunge la 100.000 de Euro.
Persoanele care vor să înfăptuiască o minune în familia lui Cristian, mai ales că se apropie Sfânta Sărbătoare a Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, o pot face pe platforma de donații online a Asociației 'Salvează o inimă', https://salveazaoinima.ro/campaigns/cristian-filip/ (Card, Paypal și Contract de sponsorizare — persoane juridice) sau prin trimiterea unui SMS de 2 Euro, la numărul 8832, cu textul 'Cristian'.
'Avem speranța că îl vom ajuta împreună pe Cristian să-și ducă tratamentul la bun sfârșit, deoarece de acesta depinde viața lui. Chiar dacă este o sumă foarte mare, nu este imposibil de atins. Am mai demonstrat că se pot strânge sume mari în campaniile noastre anterioare. Românii cu suflet au mai înfăptuit astfel de minuni, mai ales în preajma Crăciunului, iar acest elev eminent are nevoie de 50.000 de prieteni care să trimită un banal SMS de 2 Euro, dar crucial pentru viața sa', declară Vlad Plăcintă, președintele Asociației 'Salvează o inimă'.
Asociația 'Salvează o inimă' a fost înființată pe data de 17 decembrie 2012, și își dorește să reunească sub același acoperiș un număr cât mai mare de profesioniști din diferite domenii, oameni bine pregătiți și motivați, oameni de bine, oameni simpli, cinstiți și onești, oameni care cu suflet și dedicare pot ajuta în campaniile și proiectele noastre și astfel împreună să ne atingem scopul final de a lăsa copiilor noștri o moștenire valoroasă, mărturie a faptului că noi oamenii, comunitatea în ansamblul ei, suntem tot ce trebuie și suficient pentru ca lucrurile să meargă într-o direcție bună.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu