Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



joi, 31 decembrie 2015

2015 pe cale să depășească toate recordurile de strămutare forțată – UNHCR

 Dat fiind că aproape un milion de oameni- refugiați și migranți - au traversat Marea Mediterană anul acesta iar conflictele din Siria şi din alte părţi ale lumii continuă să genereze niveluri copleșitoare ale suferinţei umane, 2015 va depăşi probabil toate recordurile anterioare în materie de deplasare forţată, a avertizat UNHCR într-un nou raport lansat astăzi.
Raportul UNHCR privind tendinţele la jumătatea anului 2015, care acoperă perioada din ianuarie până în iunie şi analizează deplasarea la nivel mondial rezultată din conflict şi persecuţie, indică ferm cote de alarmă pentru fiecare dintre cele trei tipuri principale de deplasare – refugiaţi, solicitanți de azil și oameni strămutați în interiorul ţării lor.
Numărul total global al refugiaţilor, care acum un an era de 19,5 milioane, a depăşit, la jumătatea anului 2015, pragul de 20 de milioane (20,2 milioane) pentru prima oară din 1992. Cererile de azil au crescut între timp cu până la 78 la sută (993.600) comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014 (cu 558,000 cereri), iar numărul persoanelor strămutate intern a crescut cu aproximativ 2 milioane ajungând la o cifră estimată de 34 de milioane.
Datele referitoare la prima jumătate a anului sugerează faptul că 2015 este pe cale să înregistreze, pentru prima oară, o strămutare forţată la nivel mondial de peste 60 de milioane. În context global, aceasta înseamnă că 1 la fiecare 122 de oameni a fost forțat să se refugieze.
Înaltul Comisar pentru refugiați António Guterres a declarat: „Actualmente, deplasarea forţată lasă o amprentă profundă vremurile noastre. Ea afectează vieţile a milioane dintre semenii noștri – cu impact asupra celor forţati să se refugieze dar și asupra celor care le oferă adăpost şi protecţie. Niciodată nu a existat o nevoie mai mare de toleranţă, compasiune şi solidaritate cu oamenii care au pierdut totul.”
Dincolo de cifrele principale, raportul indică o înrăutăţire a indicatorilor în câteva domenii cheie. Ratele de repatriere voluntară – o măsură a numărului de refugiaţi care se pot întoarce acasă în siguranţă şi un barometru al stării globale a conflictului – se află la cele mai scăzute niveluri din ultimele trei decenii (un număr estimat de 84.000 de oameni în comparaţie cu 107.000 din aceeaşi perioadă cu un an în urmă). De fapt, dacă devii un refugiat astăzi, şansele tale de a te întoarce acasă sunt mai scăzute decât oricând în ultimii 30 de ani.
Numărul noilor refugiaţi a crescut de asemenea dramatic: aproximativ 839.000 de oameni în numai şase luni, echivalentul unei rate medii de aproape 4.600 care sunt forţaţi să îşi părăsească ţările în fiecare zi. Războiul din Siria rămâne singurul mare generator mondial atât de noi refugiaţi cât şi de strămutare în masă, internă şi externă, continuă. Totuşi, raportul notează că tendinţa de bază ar rămâne una de creştere a strămutării la nivel mondial, chiar și dacă războiul din Siria ar fi exclus din măsurători.
O consecinţă a numărului mai mare de refugiaţi care sunt blocaţi în exil este creșterea presiunii asupra ţărilor care îi găzduiesc: absența gestionării acestei presiuni poate spori resentimentele, generând politizarea refugiaţilor. În ciuda acestor riscuri, prima jumătate a anului 2015 a fost marcată de asemenea, de o generozitate extraordinară: pe o bază absolută şi luând în considerare refugiaţii care intră sub incidenţa mandatului UNHCR (palestinienii sunt sub incidenţa mandatului organizaţiei noastre soră UNRWA), Turcia este cea mai mare ţară gazdă din lume cu 1,84 de milioane de refugiaţi pe teritoriu său – la 30 iunie. În acelaşi timp, Liban găzduieşte mai mulţi refugiaţi raportat la mărimea populaţiei sale, decât orice altă ţară, cu o rată de 1 refugiat la 209 locuitori. Iar Etiopia plăteşte cel mai mult raportat la mărimea economiei sale, cu 469 de refugiaţi pentru fiecare dolar din PIB (pe cap de locuitor, la PPP). Per ansamblu, partea leului din responsabilitatea globală pentru găzduirea refugiaţilor continuă să fie suportată de ţările imediat învecinate cu zonele de conflict, multe dintre acestea în curs de dezvoltare.
Afluxul de oameni care sosesc în Europa cu vaporul, pe Marea Mediterană, este reflectat doar parţial în raport , mai ales din cauza faptului că sosirile de aici au crescut în a doua jumătate a anului 2015 şi în afara perioadei acoperite de raport. Cu toate acestea, în primele şase luni ale anului 2015 Germania a fost ţară care a primit cel mai mare număr de cereri noi de azil – 159.000, aproape de numărul total pentru 2014. A doua ţară primitoare ca mărime a fost Federaţia Rusă cu 100.000 de cereri, multe persoane fugind de conflictul din Ucraina.
Descărcaţi raportul complet şi accesaţi fotografiile, înregistrările video şi alte materiale multimedia ataşate aici: http://unhcr.org/myt15/.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu