Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



duminică, 13 decembrie 2015

Rezultatele activităţii de monitorizare a unităţilor administrativ teritoriale de către Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale

Informare privind rezultatele activităţii de monitorizare a unităţile administrativ teritoriale de către Serviciul  Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale pe linia respectării legislaţiei în domeniu. Stadiul predării-preluării documentelor permanente între unitățile administrativ teritoriale și Serviciul  Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale. Deficienţe şi măsuri de remediere.
                                   Prezintă: Serviciul  Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale.

       Arhivele Naţionale şi structurile din subordine îşi desfăşoară activitatea în baza Legii 16/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, nr. 293/22.04.2014 şi se ocupă de administrarea, supravegherea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României.

      Constituie izvoare istorice şi alcătuiesc             Fondul Arhivistic Naţional al României documentele create de-a lungul timpului de către organele de stat, organizaţiile publice sau private economice, sociale, culturale, militare şi religioase, de către persoane fizice autorizate, profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în baza unei legi speciale şi persoane fizice. Acestor documente statul le asigură protecţie specială.
       Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în sensul Legii 16/1996, republicate, se înţeleg: actele oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memoriile, manuscrisele, proclamaţiile, chemările, afişele, planurile, schiţele, hărţile, peliculele cinematografice şi alte asemenea mărturii, matricile sigilare, precum şi înregistrările foto, video, audio şi informatice cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români în străinătate.
       La unităţile administraţiei publice locale, activităţile de îndrumare şi control efectuate de către reprezentanţii Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale au vizat aspecte legate de:
modul de înregistrare al documentelor şi de predare a acestora între servicii/birouri/compartimente;
constituirea dosarelor, în baza categoriilor de documente şi a termenelor de păstrare;
întocmirea, transmiterea spre confirmare şi aplicarea nomenclatorului arhivistic;
predarea – primirea documentelor, în al doilea an de la creare, la depozitul de arhivă, în baza inventarelor arhivistice şi ale proceselor verbale de predare preluare;
stadiul prelucrării arhivistice a documentelor: fondare, ordonare şi inventariere;
selecţionarea documentelor cu termenele de păstrare expirate;
predarea documentelor permanente (scrise - mai vechi de 30 de ani, tehnice - mai vechi de 50 de ani şi de stare civilă – mai vechi de 100 de ani) la Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale;
numirea comisiei de selecţionare;
acordarea avizului pentru persoana responsabilă de arhivă.
       Activitatea de îndrumare şi control efectuată de către Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale la unităţile administrativ teritoriale de pe raza judeţului ocupă un loc important în planul de activitate al instituţiei.
       În anul 2014, 18 din cele 53 de controale efectuate au avut ca obiect arhiva unităţilor administraţiei locale din judeţul Caraş-Severin.
       Pentru anul 2015, dintre cele 35 de activităţi de îndrumare şi control planificate, 12 au vizat primăriile din mediul urban şi rural. Au fost planificate controale de fond la Primăria municipiului Reşiţa, la Primăria municipiului Caransebeş, la primăriile oraşelor Anina, Băile Herculane, Bocşa, Oraviţa şi Oţelu Roşu şi controale de revenire la primăriile comunelor: Ciudanoviţa, Dalboşeţ, Lăpuşnicul Mare, Lăpuşnicel şi Pojejena. În urma efectuării activităţilor de control au fost constatate deficienţe, fiind aplicate amenzi contravenţionale la primăriile comunelor: Ciudanoviţa, Dalboşeţ, Lăpuşnicul Mare şi Lăpuşnicel.
        Pentru anul 2016 sunt planificate controale de fond la Primăria oraşului Moldova Nouă şi la  primăriile comunelor: Dognecea, Fârliug, Gârnic, Iablaniţa, Lupac, Marga, Ocna de Fier, Ramna, Topleţ, Zorlenţul Mare, Văliug şi Vermeş, controale tematice la primăriile comunelor: Băuţar, Cornea, Forotic, Ticvaniul Mare şi Vrani şi controale de revenire la Primăria municipiului Reşiţa, la primăriile oraşelor Băile Herculane şi Bocşa, precum şi la primăriile comunelor Berzasca, Copăcele, Goruia şi Sicheviţa. Astfel, din cele 59 de controale planificate pentru anul 2016, un număr de 25 vor viza unităţi ale administraţiei publice locale.
       În ceea ce priveşte stadiul predării – preluării documentelor permanente între unităţile administraţiei publice locale şi Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale considerăm relevant tabelul următor, în care sunt trecuţi anii extremi ai documentelor deţinute:
Nr. crt.
Denumirea unităţii administrativ teritoriale
Anii extremi
Observaţii
1
Primăria municipiului Reşiţa
1916-1981

2
Primăria municipiului Caransebeş
1872-1989

3
Primăria oraşului Anina
1885-1975

4
Primăria oraşului Băile Herculane
1875-1980

5
Primăria oraşului Bocşa
1930-1975

6
Primăria oraşului Moldova Nouă
1922-1969
Cantitate extrem de mică preluată
7
Primăria oraşului Oraviţa
1860-1990

8
Primăria oraşului Oţelu Roşu
1923-1975

9
Primăria comunei Armeniş
1920-1970

10
Primăria comunei Bănia
1921-1974

11
Primăria comunei Băuţar
1934-1968

12
Primăria comunei Berlişte
1953-1995

13
Primăria comunei Berzasca
-
Nu au fost predate documentele permanente
14
Primăria comunei Berzovia
1959-1970

15
Primăria comunei Bolvaşniţa
1924-1980

16
Primăria comunei Brebu
1909-1992

17
Primăria comunei Brebu Nou
-
Nu au fost predate documentele permanente
18
Primăria comunei Bucoşniţa
1934-1970

19
Primăria comunei Buchin
1951-1980

20
Primăria comunei Caraşova
1919-1979

21
Primăria comunei Cărbunari
1927-1975

22
Primăria comunei Ciclova Română
1948-1985

23
Primăria comunei Ciuchici
-
Nu au fost predate documentele permanente
24
Primăria comunei Ciudanoviţa
-
Nu au fost predate documentele permanente
25
Primăria comunei Constantin Daicoviciu
1922-1975

26
Primăria comunei Copăcele
1949-1970

27
Primăria comunei Cornea
1930-1973

28
Primăria comunei Cornereva
1928-1991

29
Primăria comunei Coronini
1928-1975

30
Primăria comunei Dalboşeţ
-
Nu au fost predate documentele permanente
31
Primăria comunei Doclin
1927-1968

32
Primăria comunei Dogneacea
1954-1970

33
Primăria comunei Domaşnea
1929-1979

34
Primăria comunei Eftimie Murgu
1864-1980

35
Primăria comunei Ezeriş
1920-1985

36
Primăria comunei Fârliug
1925-1980

37
Primăria comunei Forotic
1948-1970

38
Primăria comunei Gârnic
-
Nu au fost predate documentele permanente
39
Primăria comunei Glimboca
1872-1968

40
Primăria comunei Goruia
-
Nu au fost predate documentele permanente
41
Primăria comunei Grădinari
1939-1975

42
Primăria comunei Iablaniţa
1919-1985

43
Primăria comunei Lăpuşnicel
-
Nu au fost predate documentele permanente
44
Primăria comunei Lăpuşnicul Mare
-
Nu au fost predate documentele permanente
45
Primăria comunei Luncaviţa
1936-1980

46
Primăria comunei Lupac
1931-1980

47
Primăria comunei Marga
1898-1968

48
Primăria comunei Măureni
1872-1970

49
Primăria comunei Mehadia
1905-1975

50
Primăria comunei Mehadica
1943-1980

51
Primăria comunei Naidăş
-
Nu au fost predate documentele permanente
52
Primăria comunei Obreja
1851-1975

53
Primăria comunei Ocna de Fier
1926-1980

54
Primăria comunei Păltiniş
1909-1996

55
Primăria comunei Pojejena
-
Nu au fost predate documentele permanente
56
Primăria comunei Prigor
1876-1975

57
Primăria comunei Ramna
1951-1970

58
Primăria comunei Răcăşdia
1921-1985

59
Primăria comunei Rusca Montană
1896-1967

60
Primăria comunei Sacu
1937-1970

61
Primăria comunei Sasca Montană
1924-1989

62
Primăria comunei Sicheviţa
-
Nu au fost predate documentele permanente
63
Primăria comunei Slatina-Timiş
1872-1975

64
Primăria comunei Socol
1920-1957

65
Primăria comunei Şopotul Nou
-
Nu au fost predate documentele permanente
66
Primăria comunei Teregova
1924-1970

67
Primăria comunei Ticvaniul Mare
1924-1983
Cantitate extrem de mică preluată
68
Primăria comunei Târnova
1927-1970

69
Primăria comunei Topleţ
1923-1975

70
Primăria comunei Turnu Ruieni
1951-1980

71
Primăria comunei Văliug
1905-1976

72
Primăria comunei Vărădia
1950-1975

73
Primăria comunei Vermeş
-
Nu au fost predate documentele permanente
74
Primăria comunei Vrani
1951-1970

75
Primăria comunei Zorlenţu Mare
1919-1968

76
Primăria comunei Zăvoi
1844-1975


       Din acest tabel se poate observa că cele mai multe primării atât din zona urbană, cât şi din cea rurală, au predat documentele aparţinând Fondului Arhivistic Naţional al României la Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale. Menţionăm că o parte dintre acestea au predat documentele permanente până la nivelul anului 1968, iar cealaltă parte au ajuns cu predarea până la nivelul anului 1975 sau chiar 1980. Chiar dacă din tabel pot fi observate primării care au predat arhiva până la nivelul anilor 1989 sau chiar 1995, cu câteva excepţii, precizăm că nu este vorba despre serii complete, ci doar de dosare sau de registre care încep într-un an şi sunt finalizate peste 10, 20 sau chiar 25 de ani. La polul opus, identificăm Primăria oraşului Moldova Nouă şi Primăria comunei Ticvaniul Mare care au predat doar o mică cantitate dintre documentele permanente, iar primăriile comunelor: Berzasca, Brebu Nou, Ciuchici, Ciudanoviţa,  Dalboşeţ,  Gârnic, Goruia, Lăpuşnicel, Lăpuşnicul Mare, Naidăş, Pojejena, Sicheviţa, Şopotul Nou şi Vermeş care nu au predat deloc documentele cu valoare istorică şi ştiinţifică aparţinând Fondului Arhivistic Naţional al României la Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale.
       Predarea-preluarea unităţilor arhivistice cu valoare istorico-documentară şi ştiinţifică între unităţile administraţiei publice locale şi Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale nu este simplă, fiind legată de probleme complexe de separare a documentelor pe fonduri (operaţiunea arhivistică de fondare), de ordonarea în cadrul anului şi în cadrul unităţilor arhivistice şi de inventariere. Este vorba despre activităţi care, pe lângă cunoaşterea operaţiunilor de prelucrare arhivistică, implică şi solide cunoştinţe de istorie locală pentru perioada secolelor XIX-XX. Spre exemplificare, doar de la Primăria comunei Constantin Daicoviciu au fost preluate următoarele fonduri arhivistice: Primăria comunei Constantin Daicoviciu (Căvăran), Primăria comunei Peştere, Primăria comunei Mâtnicul Mare, Sfatul Popular al comunei Zăgujeni, Asociaţia Economică Intercooperatistă de Producţie Pomicolă Constantin Daicoviciu, Eforia de Păşuni Zăgujeni, Cooperativa Agricolă de Producţie Constantin Daicoviciu şi Notariatul Cercual Zăgujeni.
        Experienţa de până în prezent dovedeşte faptul că o arhivă greşit prelucrată arhivistic este extrem de greu accesibilă pentru o utilizare viitoare. Astfel, dacă în cuprinsul unui dosar nu sunt trecute pe scurt toate problemele importante la care acesta se referă, suntem în situaţia de a putea omite cercetarea respectivei unităţi arhivistice, răspunsul eliberat fiind greşit sau incomplet. De asemenea, în multe situaţii arhivele mai multor primării, asociaţii, cooperative, notariate ş.a. au fost prelucrate în cadrul aceluiaşi inventar arhivistic, fără a fi separate pe fonduri arhivistice. În momentul de faţă un astfel de exemplu îl găsim la Primăria comunei Pojejena, în depozitul de arhivă al acesteia putând fi întâlnite documente create de către: Primăria comunei Pojejena, Primăria comunei Belobreşca, Primăria comunei Şuşca, Notariatul Cercual Pojejena de Sus, Cooperativa de Consum Pojejena, Cooperativa de Consum Belobreşca, Cooperativa Agricolă de Producţie Pojejena, Cooperativa Agricolă de Producţie Belobreşca, Cooperativa Agricolă de Producţie Radimna şi Cooperativa Agricolă de Producţie Şuşca.
       Pentru rezolvarea deficienţelor legate de documentele create şi deţinute de către unităţile administraţiei publice locale de pe raza judeţului Caraş-Severin este nevoie de o dublă abordare, pe de o parte trebuie rezolvată problema documentelor din depozitele de arhivă, unele datând din prima jumătate a secolului al XX-lea, pe linia fondării, a ordonării, a selecţionării, a inventarierii şi a predării la Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, iar pe de cealaltă parte trebuie avută în vedere şi arhiva curentă, cea creată în ultimii ani, care trebuie prelucrată arhivistic  (dosarele trebuie să fie constituite în funcţie de problematică şi de termenele de păstrare, legate, numerotate şi certificate, inventarele trebuie să fie realizate separat pe direcţii/servicii/compartimente/birouri şi, în cadrul acestora, pe ani şi pe termene de păstrare, iar predarea la depozitul de arhivă trebuie să fie făcută în al doilea an de la crearea documentelor în baza inventarelor arhivistice şi ale proceselor verbale de predare preluare).
       Un alt aspect important este cel al specializării personalului unităţilor administrativ teritoriale în domeniul activităţilor arhivistice. Cu câteva excepţii întâlnite la nivelul urban, unde sunt desemnate persoane responsabile de arhivă – arhivari, în cea mai mare parte din unităţile administraţiei publice locale atribuţiile de arhivar sunt exercitate de către persoane cu responsabilităţi de arhivă. La aceasta se adaugă şi dinamica de personal, de multe ori o persoană formată în domeniul arhivistic primind alte însărcinări sau părăsind primăria.
       Trebuie semnalat şi faptul că prelucrarea arhivistică a documentelor nu este realizată an de an, astfel, se ajunge ca unitatea administrativ teritorială să deţină arhiva pe 10 sau chiar 20 de ani neprelucrată şi fără evidenţe, fiind mult mai dificil ca dosarele să nu fie constituite, iar documentele să nu fie ordonate şi inventariate chiar de către cei care le-au creat şi care le cunoşteau foarte bine.
       În concluzie, apreciem că realizarea evidenţei documentelor la nivelul arhivei unităţilor administrativ teritoriale de pe raza judeţului Caraş-Severin este o condiţie sine qua non pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora. Astfel, vor putea fi utilizate informaţii despre perioada Marelui Război, criza economică dintre anii 1929-1933, a doua conflagraţie mondială, perioada legionară, instaurarea regimului comunist, deportarea din Basarabia şi Bucovina, a germanilor în URSS, a ţiganilor în Transnistria sau a chiaburilor în Bărăgan, electrificarea satelor, intrarea în întovărăşirile agricole, zootehnice sau pomicole, înfiinţarea şi funcţionarea GAC-urilor şi a CAP-urilor, reformele agrare din 1921 şi din 1945, cotele obligatorii sau agricultura în comunism.

 ŞEF SERVICIU
Dr. ROŞU LAURENŢIU OVIDIU



 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu