Asociația Telefonul Copilului(ATC)
prezintă rezultatele primului studiu sociologic la nivel național care
urmărește perspectiva atât a copiilor, cât și a cadrelor didactice și
părinților cu privire la fenomenul bullying:FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU FENOMENUL BULLYING. Studiul
se înscrie în demersurile de combatere a bullyingului în instituțiile de
învățământ prin adoptarea de politici publice în acest sens. Totodată, studiul
completează seturile anterioare de date colectate de ATC care au fost integrate,
împreună cu o serie de măsuri concrete pentru diminuarea hărțuirii în școli, în
inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii Educației
Naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care a fost
înaintată Camerei Deputaților.
Conform studiului, aproape trei
sferturi (72%) dintre victime s-au confruntat cu agresiuni îndreptate împotriva
lor cel puțin o dată în ultimul an, însă doar 40% dintre respondenți au avut
curajul să își recunoască postura de victimă. 51% dintre copiii victime
apreciază că principalul motiv pentru care au fost agresați este aspectul
fizic. 62% dintre victime au fost agresate de un alt elev, iar o treime de un
grup de elevi (33%). Referitor la abuzul de tip cyberbullying, acesta a avut
loc pe platformele online cele mai utilizate de către elevi: Facebook (23%),
WhatsApp (21%), Instagram (19%).
Impulsul martorului de a ajuta
victima nu poate fi continuat de profesori / diriginte / managementul unității
de învățământ pentru că nu au măsuri legale pe care să le aplice în situații de
abuz de tip bullying. În 60% dintre situații, comportamenul martorilor care au
intervenit în apărarea victimei sau au anunțat un profesor/un adult din școală
a trecut neobservat, 21% dintre martori consideră că au fost priviți drept
eroi, 16% au afirmat că au fost considerați turnători, iar 10% au afirmat că au
fost și ei apoi agresați.
Din perspectivă
agresorilor cu privire la motivele agresiunii, 50% au afirmat că victimele au
meritat acest tratament, 36% au afirmat că și ei au fost agresați de persoana
respectivă și au simțit nevoia să se răzbune, 29% au simțit nevoia să se
impună, 15% consideră că mai mulți colegi se comportă astfel cu acea persoană
și au făcut și ei la fel, 11% au făcut-o ca să se distreze, iar 6% au afirmat
că astfel de comportamente sunt ceva obișnuit la în școală în care învață și nu
consideră că au făcut nimic deosebit (întrebare cu răspuns multiplu).
La rândul lor, 7 din 10 profesori
admit prezenţa fenomenului bullying în şcoala unde profesează. În ceea ce
privește măsurile care pot fi adoptate, 81% dintre elevi consideră că este
necesar ca profesorul /dirigintele să le vorbească despre bullying în orele de
curs, profesorii semnalând în unanimitate această necesitate, iar programa
școlară să prevadă detalii despre acest fenomen. 87% dintre părinți și 91%
dintre cadrele didactice consideră că se impune adoptarea unor măsuri
legislative referitoare la prevenirea și intervenția în cazuri de
bullying.
Cercetarea
de față s-a realizat prin aplicarea a trei tipuri de chestionare sociologice
pentru fiecare categorie de
grup
țintă: elevi, cadre didactice, părinți. A fost aplicat un număr total de 1.100
de chestionare. Referitor la elevi, chestionarele au fost aplicate elevilor din
toate ciclurile de învățământ (primar, gimnazial și liceal). Cercetarea a
inclus atât un studiu cantitativ, cât și un studiu calitativ care a inclus 4
studii de caz elaborate pe baza a 50 de interviuri după cum urmează: interviuri
cu elevi – 20, interviuri cu cadre didactice – 21, interviuri cu părinți/tutori
– 9. Colectarea datelor pentru studiul cantitativ a avut loc în perioada
26.03.2019 –12.04.2019, iar pentru studiul calitativ în perioada: 26.03.2019
–19.04.2019. Datele au fost colectate în cadrul a patru unități de învățământ
din 4 regiuni de dezvoltare ale României: Regiunea de Sud, Regiunea București –
Ilfov, Regiunea Sud – Vest și Regiunea Nord – Est. Respondenții au provenit
atât din mediul rural, cât și din mediul urban.
„Rezultatele acestui studiu sociologic reconfirmă amploarea
fenomenului bullying și necesitatea unor măsuri concrete pentru combaterea
hărțuirii. Introducerea în proiectul legislativ pentru modificarea și
completarea Legii Educației Naționale a măsurilor propuse de Asociația
Telefonul Copilului împreună cu rețeaua sa de parteneri reprezintă validarea
existenței unui fenomen care afectează copiii de toate vârstele și care trebuie
combătut înainte de a face și mai multe victime. Este, de asemenea, o dovadă că
propunerile noastre pot avea un impact real privind creșterea siguranței
copiilor noștri în instituțiile de învățământ. La rândul nostru vom continua să
luptăm împotriva hărțuirii în școli prin campanii de informare și de educare,
ale căror mesaje să ajungă la cât mai mulți copii”, a declarat Cătălina Surcel,
Director executiv, Asociația Telefonul Copilului.
Printre soluțiile propuse de către
Asociația Telefonul Copilului pentru combatarea hărțuirii în școli se numără:
introducerea temelor anti-bullying în curriculumul școlar, în cadrul orelor de consiliere
și orientare, dirigenție și în manualele de educație civică. În același timp,
monitorizarea audio-video a unităților de învățământ trebuie să fie extinsă și
la nivelul grădinițelor, nu numai al școlilor. Supravegherea audio-video în
spațiile publice din perimetrul instituțiilor de învățământ școlar și preșcolar
reprezintă o altă măsură care poate diminua cazurile de violență asupra
minorilor. În prezent, acestea sunt disponibile doar în cadrul școlilor, nu și
al grădinițelor, unde, din datele Asociației, sunt înregistrate, de asemenea,
acte de hărțuire a celor mici.
Propunerile transmise factorilor de
decizie din Guvern și Parlamentul României de către Asociația Telefonul
Copilului au fost elaborate pornind de la analiza unor seturi ample de date
colectate de organizație. Acestea au relevat că fenomenul bullying a afectat
unul din doi copii care au apelat la serviciile Asociației Telefonul Copilului
în anul 2018.
În demersurile sale, Asociația
Telefonul Copilului a lansat platforma de dezbateri publice privind bullying-ul
http://dialoc.ro/, precum și petiția
online „Fără frică, fără bullying! Petiție pentru siguranța copilului tău la
școală!”. Dialoc.ro are și rolul de a informa și
educa copiii, părinții, cadrele didactice și orice altă categorie de cetățeni
privind manifestările bullying-ului. Cei interesați pot afla cum să identifice
situațiile de acest tip și care sunt soluțiile punctuale pentru a depăși astfel
de episoade.
Propunerile
reprezintă rezultatul punctului de vedere și al consultărilor în cadrul unei
rețele parteneriale organizate de Asociația Telefonul Copilului, formate din
experți și reprezentanți ai unora dintre instituțiile relevante în domeniul
educației, partenerilor sociali, partenerilor sociali din sistemul educațional
preuniversitar, organizațiilor neguvernamentale, unor asociații ale elevilor: Federația
Sindicatelor Libere din Învățământ, Blocul Național Sindical, Federația
Sindicatelor din Educație, CNS Cartel Alfa, Federația Națională a Asociațiilor
de Părinți – Învățământ Preuniversitar, Sindicatul Național al Polițiștilor și
Personalului Contractual, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,
Asociația Elevilor din Constanța, Palatul Copiilor Arad, CNSLR Frăția,
Federația SANITAS din România, Inspectoratul General al Poliției Române –
Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, Inspectoratul Școlar
Județean Ilfov, CCD Ilfov, CJRAE Ilfov.
Asociația
Telefonul Copilului derulează proiectul “STAND UP - Creșterea participării și
rolului societății civile în influențarea și îmbunătățirea politicilor
publice”, cod SMIS 2014+: 110423, cu o durată de 16 luni și care vizează atât
conștientizarea în rândul publicului a efectelor negative ale bullying-ului în
rândul copiilor și adolescenților, cât și dezvoltarea și implementarea unor
politici publice alternative pentru diminuarea acestui fenomen și a
consecințelor acestuia.
…………………………………………….
Despre Asociaţia
Telefonul Copilului
Cu o experienţă de
17 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi ale familiei, Asociaţia
Telefonul Copilului este singura organizaţie neguvernamentală, non-profit, din
România, care pune la dispoziţia copiilor şi părinţilor o linie telefonică de
asistenţă la nivel naţional. 7 zile din 7, de luni până vineri între orele
08.00-20.00 și sâmbătă-duminică între orele 10.00-14.00 Asociaţia Telefonul
Copilului răspunde apelurilor copiilor şi părinţilor la 116 111, număr
armonizat european. În perioada 21 noiembrie 2001 – 31 decembrie 2018, un număr
total de 2.450.888 de apeluri a fost înregistrat de Asociaţia Telefonul
Copilului, iar dintre acestea au fost identificate 82.684 cazuri care au
necesitat consiliere de lungă durată și / sau intervenţia instituţiilor
abilitate. Apelul este oferit gratuit de Telekom România și Telekom România
Mobile Communications. Asociaţia Telefonul Copilului răspunde copiilor şi
părinţilor și online prin intermediul www.116111.ro, totodată prin intermediul
aplicației mobile Happygraff, accesibilă pe telefoane mobile cu sistem de
operare Android.Pentru informații detaliate despre proiectul “STAND UP-Creterea
participării și rolului societății civile în influențarea și îmbunătățirea
politicilor publice”, cod SMIS 2014+: 110423, vă rugăm să ne contactați la
numărul de telefon: 0740 111 468 sau la adresa de e-mail catalina.surcel@telefonulcopilului.ro.
COMUNICAT
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu