Guvernul a
aprobat proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003
privind prevenirea și combaterea violenței în familie, fiind introduse noi
măsuri pentru protejarea imediată a victimei și înlăturarea agresorului.
Documentul
aprobat de Guvern reglementează Ordinul de protecție provizoriu (OPP), un
instrument în materie administrativă, care îi va permite polițistului să
intervină rapid în situațiile de pericol iminent pentru sănătate și securitatea
victimei violenței domestice și să înlăture de îndată agresorul din domiciliu.
Ordinul de
protecție provizoriu este diferit de Ordinul de protecție (OP), care este deja
reglementat prin lege din anul 2012. Practic, Ordinul de protecție provizoriu
este un instrument complementar Ordinului de protecție, care se emite de către
polițist, de îndată, cu caracter executoriu, fără termen și fără somație, având
valabilitate de 5 zile, cu posibilitate de prelungire până la emiterea
Ordinului de protecție.
După ce
polițistul va emite OPP, documentul va fi confirmat de către procuror, pe baza
declaraților și a probelor strânse de către polițist. Ulterior, procurorul va
avea obligația să transmită OPP împreună cu toate dovezile existente la dosar
către judecător, iar acesta se va pronunța prin emiterea unui OP.
Prin
actuala reglementare, polițistul va avea dreptul și obligația să se deplaseze
la domiciliul victimei, să intre în domiciliu, chiar și cu forța, și să emită
un OPP prin care să înlăture de îndată agresorul, chiar dacă acesta este
titularul contractului de proprietate.
OPP va fi
emis în baza unei Fișe de risc, prin care polițistul va stabili gradul de risc
în baza evaluării de la fața locului. Dacă riscul pentru victimă este crescut
sau foarte crescut, polițistul va emite un OPP, prin care pot fi dispuse
următoarele măsuri pentru agresor:
Ø Evacuarea din domiciliu cu interdicția de a reveni pe
toată durata valabilității OPP;
Ø Stabilirea unei distanțe minime de apropiere de
victimă (de domiciliu, de locul de muncă, de școală, după caz);
Ø Confiscarea cheilor, a armelor.
OPP și OP
vor fi monitorizate de către polițiști, nerespectarea măsurilor dispuse prin
cele două instrumente constituind infracțiune, pentru care este prevăzută
pedeapsa cu închisoarea de la 1 lună la 1 an.
În procesul
de monitorizare, polițistul va face verificări permanente prin toate mijloacele
în vederea respectării măsurilor dispuse pentru agresor (vizite la domiciliu,
culegere de informații de la vecini, serviciul victimei, școală, după caz). De
asemenea, după emiterea OPP, polițistul se va asigura că drepturile agresorului
sunt respectate prin măsuri care vizează informarea corectă cu privire la OPP
și respectiv îndrumarea și orientarea către un
serviciu social specializat pentru găzduire și consiliere.
De
asemenea, pentru agresor, se introduce obligația de a purta permanent un sistem
electronic de supraveghere (brățară electronică) în următoarele condiții:
Ø Agresorul a fost obligat să păstreze o
distanță minimă determinată față de victimă, față de copiii acesteia
sau față de rude ale acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau
unitatea de învățământ a persoanei protejate;
Ø Agresorului i-a fost interzisă deplasarea
în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le
frecventează ori le vizitează periodic;
Utilizarea
sistemului de supraveghere electronică va fi posibilă dacă victima și, după caz,
membrii familiei acesteia își exprimă acordul de a purta un astfel de sistem
care permite verificarea respectării obligației agresorului.
Regimul
juridic al sistemului de supraveghere electronică utilizat pentru verificarea
respectării măsurilor de protecție va fi stabilit ulterior, prin lege.
Menționăm
că un astfel de sistem electronic de supraveghere se regăsește în Codul de
procedură penală, Legea nr. 253/2013 și Legea 254/2013.
Prin
intermediul acestor instrumente se urmărește îmbunătățirea sprijinului acordat
victimelor violenței domestice, prin asigurarea unei intervenții imediate și
coerente. Normele, metodologiile și procedurile vor fi elaborate prin
legislația secundară, aceasta urmând să fie reglementată printr-un Ordin comun
al MMJS și MAI.
Tot în ședința de astăzi, Guvernul a reglmentat și
exercitarea profesiei de expert și a
celei de tehnician în egalitate de șanse, prin modificarea
Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi
bărbaţi. Cele două profesii au fost introduse în COR (Clasificarea
Ocupațiilor în România) în anul 2014, respectiv 2015.
Mai mult,
actul normativ stabilește că persoanele juridice din sectorul public și din cel
privat care au peste 50 de salariați vor avea posibilitatea de a angaja un
expert sau un tehnician în egalitate de șanse, în limita bugetului destinat
cheltuielilor salariale.
Reglementarea
celor două profesii vine în contextul unei preocupări din ce în ce mai mari, la
nivel internaţional şi european, pentru implementarea principiilor egalității
de gen în toate domeniile și la toate nivelurile de intervenție.
România
și-a asumat, în anul 2015, punerea în aplicare a Angajamentului nr. 1 privind formarea unor specialiști, experți și tehnicieni
în domeniul egalității de șanse de la nivelul administrației publice centrale
și locale, în cadrul Campaniei „HEforSHE”, inițită de UN WOMEN, și s-a
angajat ca, până în anul 2020, 70% dintre cele 1.680 de instituții publice
naționale și locale să aibă experți sau tehnicieni în domeniul egalității de
șanse.
Actul
normativ introduce și noțiunea de „violență de gen”, conform definiției din Convenția de la Istanbul.
Informații suplimentare:
Situația
statistică în domeniul violenței în familie, potrivit IGPR:
Anul 2016
-
36.664 victime ale violenței în familie;
-
191 decese precizate de Ministerul Public;
-
2574 de OP emise, dintre care 743 sunt încălcate.
Anul 2017
-
20.617 victime ale violenței în familie;
-
84 decese;
-
peste 3000 de ordine de protecție emise de instanță;
-
OP încălcate – 1011.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu