Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



miercuri, 31 ianuarie 2018

Asociaţia Telefonul Copilului - BILANȚ 2017

 București, 31 ianuarie 2017. Anul 2017 a fost primul an în care cazuistica înregistrată de Asociația Telefonul Copilului indică abuzul emoțional drept principala formă de abuz asupra copilului (34.81%), urmat de neglijare (30.52%) și molestarea fizică (22.46%).

116 111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom Romania. Apelul către 116 111 este oferit gratuit de Telekom Romania Communications și Telekom Romania Mobile Communications.
Numărul total de apeluri înregistrate la 116 111 a fost de 110.699, o creștere de 24,4% față de anul 2016. 76.93% dintre copiii care au apelat Telefonul Copilului 116 111 au afirmat că persoanele semnificative cu care discută despre problemele personale sunt din afara familiei, în timp ce doar 11.55% au afirmat că aceste persoane semnificative sunt din familie (părinți, rude, frați, surori).
Mediul în care au avut loc abuzurile semnalate a fost în principal cel familial în procentaj de 80.84%, urmat de spațiul public în procentaj de 11.63%, mediul școlar în procentaj de 4.90% și alte medii (centrul de plasament, casa de tip familial) în procentaj de 2.63%.
Agresorii copiilor au fost: părinții sau unul dintre părinți (75%), un alt adult (8.36%), un alt copil (7.72%), rudă a copilului agresat (2.45%) și alte categorii (6.47%) din care fac parte: concubin / concubină, cadru didactic, asistent maternal, personal al centrului de plasament.
„Anul trecut am observat o nouă tendință: copiii așteaptă mai puțin ajutor de la autorități și caută soluții pentru a face față singuri situațiilor dificile. Astfel, consultanții Asociației Telefonul Copilului au oferit cu precădere consiliere psihologică. Lucrăm, însă, în continuare în stransă legatură cu autoritățile pentru cazurile grave și vom continua să semnalăm nevoia de intervenție atunci când este cazul. Demersul nostru, însă, nu ar fi posibil fără susținerea constantă primită din partea companiei Telekom România, căreia îi mulțumim pentru că vocea fiecărui copil este ascultată la 116 111”, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociației Telefonul Copilului.
“Cifrele prezentate de Telefonul Copilului sunt îngrijorătoare pentru că arată o altă față a copilăriei - una tristă și care poate lăsa urme adânci pentru cei mici cuprinși în aceste statistici. Suntem partenerii Asociației Telefonul Copilului de 17 ani, iar acest proiect a crescut foarte mult de-a lungul anilor, ceea ce dovedește că există o mare nevoie pentru servicii de consiliere oferite copiilor. Ne bucurăm că prin intermediul liniei puse la dispoziție de companie îi ajutăm pe cei mici să ajungă la cineva care să îi sfătuiească și să le ofere suport specializat pentru problemele cu care se confruntă”, a declarat Ionela Păunică, Senior Coordonator Comunicare Telekom Romania, Director Executiv al Fundatiei Telekom Romania


Cele mai multe dintre cazurile care au necesitat consilierea de lungă durată a specialiștilor Asociației Telefonul Copilului se referă la consilierea psihologică și juridică, respectiv 6.277 astfel de cazuri, față de doar 4.277 astfel de situații înregistrate în anul 2016, o creștere de 46% față de anul 2016.
Abuzul de tip bullying a avut loc, cu precădere, în școală / grădiniță (87.62%) și în medii precum online / spațiul public (12.38%). Agresorii în abuzul de tip bullying au fost: alt copil (94.41%), cadru didactic (3.40%) și alt adult (2.19%). 90.82% (65.94% fete și 34.06% băieți) au fost copii cei care au sesizat situații de abuz de tip bullying și 9.18% au fost părinți sau alți adulți. Formele în care s-a manifestat fenomenul  bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 50.30%, loviri, îmbrânciri în procentaj de 35.73% și intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 13.97%.
Abuzul sexual a înregistrat o nouă tendință în ceea ce privește tipul agresorului: 53.73% dintre agresori sunt adulți din afara mediului social al copilului, înregistrându-se astfel o creștere alarmantă față de anul 2016, când un procentaj de doar 28% era înregistrat pentru acest tip de agresor, în cazuistica Asociației Telefonul Copilului. Cele mai multe dintre victime sunt fete, în procentaj de 65.68%, iar mediul de proveniență este preponderent cel rural, în procentaj de 62.68%. Grupele de varstă și gen ale copiilor abuzați sexual sunt urmatoarele: băiat 6 – 12 ani (20.89%), băiat 13 – 16 ani (13.43%), fată 6 – 12 ani (32.83%), fată 13 – 16 ani (32.85%).
Consilierea psihologică a fost solicitată în principal de copii și s-a evidențiat cu preponderență în următoarele categorii: nevoia de dezvoltare a relațiilor în familie (nevoia de comunicare și nevoia de îmbunătățire a relației copil – părinte / părinți) în procentaj de 31.45%, lipsa de încredere în sine, respectiv probleme legate de aspectul fizic în procentaj de 31.34%, consumul de alcool, droguri și tutun, dar și probleme specifice adolescenților (criză de identitate, probleme sentimentale, dificultăți în relaționare, anxietăți) în procentaj de 29.76% și disfuncționalități în relaționare (depresii, tulburări de comportament, manifestarea unor gânduri / gesturi extreme) în procentaj de 7.45%.
Consilierea juridică a fost solicitată în principal de părinți și s-a evidențiat cu preponderență în următoarele categorii: probleme legate de familie (încredințarea minorului, violența în familie, menținerea legăturilor personale ale copilului cu părintele care nu a obținut încredințarea) în procentaj de 60.76%, drepturile copilului în procentaj de 24.28% și alocații / prestații sociale în procentaj de 14.96%.
2017 a fost primul an în care și copiii au solicitat consiliere juridică privind aspecte legate de familie, într-un procentaj de 11.35%: este vorba despre probleme legate de divorțul părinților, măsuri de combatere a violenței în familie precum ordinul de protecție și ordinul de restricție sau probleme legate de relațiile extraconjugale ale unuia dintre părinți.
Cei mai mulți dintre copiii care au contactat Asociația Telefonul Copilului sunt preadolescenți și adolescenți 64.72%. Segmentul „grupe de vârstă” raportat la gen indică drept principale categorii: fete 13 – 15 ani (27.07%), fete 10 – 12 ani (17.59%), fete 16 – 18 ani (10.08%), fete 6 - 9 ani (6.71%), băieți 13 – 15 ani (14.79%), băieți 16 – 18 ani (10.32%), băieți 6 - 9 ani (6.79%) și băieți 10 - 12 ani (6.65%).



Copiii și adolescenții care au contactat 116 111 în anul 2017 au provenit din: familii nucleare (75.06%), familii monoparentale (14.04%), familii extinse (6.51%) și alte tipuri precum familii adoptatoare sau familii care au luat copii în plasament fără să existe grade de rudenie (4.39%).
Mediul de proveniență cel mai frecvent raportat la nivelul tuturor apelurilor înregistrate a fost mediul rural (46.46%), urmat de mediul urban (40.03%). În 13.51% dintre situațiile înregistrate la 116 111, apelanții nu au dorit să menționeze mediul de proveniență. Regiunea cea mai frecvent raportată a fost Regiunea Sud - Est (24.16%), urmată de Regiunea Sud - Muntenia (14.92%), Regiunea București - Ilfov (14.36%), Regiunea Nord - Est (13.24%), Regiunea Sud - Vest Oltenia (9.37%), Regiunea Centru (5.54%) Regiunea Vest (5.23%) și Regiunea Nord - Vest (4.08%). Apelanții au solicitat confidențialitate privind regiunea din care provin în 9.10% dintre situații.
În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, cele mai multe cazuri au fost înregistrate din judeţele Vrancea, Constanța, Teleorman, Vaslui, Buzau, Iași, Ilfov, Dolj, Neamț, București sector 2, iar cele mai puţine au fost sesizate din judeţele Harghita, Bihor, Sălaj, Mehedinți, Brăila, Tulcea, Satu Mare, Mureș, Suceava, Caraș-Severin.
Mulţumim tuturor reprezentanţilor mass media pentru toate materialele dedicate constant activității Asociației Telefonul Copilului, în același timp problemelor la zi cu care se confruntă copiii din România, așa cum sunt acestea oglindite în mărturiile copiilor care apelează linia telefonică dedicată, 116 111. Contam pe sprijinul Dumneavoastră și pentru promovarea celui mai recent film de prezentare al organizației noastre, dedicat copiilor: Contam pe sprijinul Dumneavoastra si pentru promovarea celui mai recent film de prezentare al organizatiei noastre, dedicat copiilor: Ce se intampla cand suni la 116 111?                                                                        
                                                                                      ……………………………………………………..
Despre Asociaţia Telefonul Copilului
Cu o experienţă de 17 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi ale familiei, Asociaţia Telefonul Copilului este singura organizaţie neguvernamentală, non-profit, din România, care pune la dispoziţia copiilor şi părinţilor o linie telefonică de asistenţă la nivel naţional. 7 zile din 7, între orele 08.00-20.00, Asociaţia Telefonul Copilului răspunde apelurilor copiilor şi părinţilor la 116 111, număr armonizat european. În perioada 21 noiembrie 2001 – 31 decembrie 2017, un număr total de 2.373.972 de apeluri a fost înregistrat de Asociaţia Telefonul Copilului, iar dintre acestea au fost identificate 75.332 cazuri care au necesitat consiliere de lungă durată și / sau intervenţia instituţiilor abilitate. Apelul este oferit gratuit de Telekom Romania si Telekom Romania Mobile Communications. Pentru informaţii detaliate legate de Asociaţia Telefonul Copilului şi activitatea acesteia, vă rugăm să ne contactaţi la numerele de telefon: 021 413 00 11 / 0740 111 468, adresa de e-mail telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro sau să accesaţi website-ul organizaţiei noastre www.telefonulcopilului.ro
Despre Telekom Romania
Telekom Romania este un brand de telecomunicaţii nou și dinamic, care oferă servicii de telecomunicaţii fixe şi mobile complete, inovatoare, simplificate și personalizate pentru o comunitate vastă de clienți, cu aproximativ 10 de milioane de contracte de servicii. Prin cei doi operatori, Telekom Romania Communications şi Telekom Romania Mobile Communications, noul brand oferă servicii integrate de telecomunicații, astfel încât clienţii să beneficieze de o experiență completă şi inedită: servicii de voce și date mobile 3G și 4G, telefonie fixă tradițională, internet de mare viteză și

televiziune pe mai multe tehnologii, inclusiv IPTV, precum și conținut de înaltă calitate și exclusivități. Pentru clienţii business, noul brand este promisiunea unor soluții IT&C la cheie, care să sprijine companiile să devină mai competitive și mai agile. Brand-ul Telekom Romania este prezent pe piața românească din 2014, după rebranding-ul comun al Romtelecom și COSMOTE România. Telekom Romania este un brand care aparține Deutsche Telekom, una dintre companiile de top la nivel mondial, cu peste 142 milioane de clienți pentru servicii mobile, 31 milioane de linii fixe și peste 17 millioane linii broadband (la 31 decembrie 2013). Grupul oferă produse și servicii fixe, comunicare mobilă, Internet și IPTV pentru consumatori și soluții ICT pentru clienți din mediul de business. Deutsche Telekom este prezent în aproximativ 50 de țări și are circa 229.000 angajați la nivel mondial. Grupul a generat venituri de 60,1 miliarde euro  în anul financiar 2013 – mai mult de jumătate din această valoare în afara Germaniei.

Comunicat de presa

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu