} Cercetarea
a fost efectuată în perioada noiembrie 2016 – februarie 2017 la comanda
Primăriei Municipiului Reșița.
} Ea
a urmărit să identifice: 1. numărul de locuințe; 2. numărul de cetățeni și
repartizarea lor pe sexe, vârste, ocupații, educație, religie, etnie, stare
civilă, surse de venit; 3. evaluarea migrației externe: câți au plecat în
străinătate, în ce țări, din ce motive, cât câștigă, în ce domeniu lucrează,
dacă s-ar întoarce în țară; 4. atitudinea populației față de anumite obiective
ale Primăriei (achiziționarea funicularului, a hotelului Semenic, a Platformei
Mociur, dezvoltarea turismului, modernizarea transportului public, construirea
unui Aqua Park, a unui mall, etc.).
} Pentru
realizarea cercetării echipe de studenți ai Universității Eftimie Murgu s-au
deplasat la fiecare locuință din oraș, completând un chestionar cu informații
despre toate persoanele din locuință, adulți și minori, prezenți în oraș, dar
și plecați în alte țări. Au fost excluse persoanele care și-au stabilit
domiciliul definitiv în altă parte. În cazul caselor nelocuite s-a încercat obținerea
unor informații minimale de la administratorii clădirilor, de la vecini sau de
la rude, dar aceste cazuri au fost puține.
Chestionarele au fost validate de profesorii coordonatori,
iar informațiile au fost confruntate cu alte date obținute din surse
administrative.
LOCUINȚE
} La
1 februarie au fost identificate în Reșița 33.975 locuințe. În cadrul
cercetării s-au obținut informații despre 31.579 locuințe. Despre 2.396 case /
apartamente nu s-au putut obține informații de la nimeni. Sunt însă nelocuite
2.805 case (8,3%) – iar cercetarea a obținut date statistice doar despre
situația a 409 locuințe părăsite.
} Trei
sferturi din reșițeni locuiesc în case care sunt proprietatea lor personală –
25.675 gospodării sunt locuite de proprietarii lor. Alte 788 case sunt
proprietăți personale locuite temporar. 1.234 apartamente sunt închiriate,
2.746 sunt nelocuite, 1.250 sunt locuințe proprietate a statului sau a
primăriei care sunt locuite, 59 sunt proprietate a statului sau a primăriei
care sunt nelocuite, 261 sunt sedii de firme sau instituții, iar 1.964 au altă
situație.
POPULAȚIA
} Numărul
absolvenților de studii superioare (facultate, masterat, doctorat) este estimat
la 13.771 persoane. Dintre ei doar 332 au doctoratul susținut.
} 11,2%
sunt fără studii, 9,2% au absolvit doar 4 clase, 12,7% a finalizat 8 clase, 15%
au terminat școala profesională, 27,1% au terminat liceul, 4,7% au școala
postliceală absolvită, 15,4% au facultate, 4,2% au masterat, iar 0,5% au
doctorat.
} În
Reșița 24.611 locuitori sunt salariați (35,9%), iar 20.294 locuitori sunt
pensionari (29,6%). Orașul are un număr mic de șomeri: 834 (1,2%), dar are de
peste 3 ori mai mulți oameni fără ocupație: 2.709 (4%). Numărul persoanelor
aflate în sistemul de învățământ (de la grădiniță până la facultate) este de
14.551 (21,2%), iar al patronilor și directorilor de 427 (0,6%).
} Reșițenii
declară că trăiesc aproape exclusiv din salarii (56%) și pensii (44,8%). Puțini
sunt cei care menționează și alte surse de venit (16,3%).
} Trei
sferturi din familii au venituri lunare sub 2.500 lei – sub 1.200 lei pe cap de
membru de familie.
MIGRAȚIA
} Mai
mult de un sfert dintre reșițenii plecați în străinătate au ales Germania ca
țară în care să trăiască, iar estimarea noastră este că acest procent este mult
mai mare, deoarece mulți participanți la cercetare au refuzat să dea informații
despre rudele plecate în străinătate, spunănd vag: ”este în străinătate” și
neprecizând țara.
} După
Germania, următoarele țări preferate pentru migrație sunt Austria (17%), Italia
(10,4%), Spania (6,9%), Marea Britanie (2,9%), Franța (2,1%), Portugalia și
Belgia (câte 0,9%). Țările anglo-saxone sunt mai atractive decât cele latine
pentru rezidența externă. Alte țări preferate pentru migrație de către reșițeni
sunt SUA (0,7%), Grecia (0,5%), Canada (0,4%), Suedia, Olanda, Danemarca, Cehia
(câte 0,3%).
} Dintre
cei plecați în străinătate doar 40% lucrează – ceilalți sunt minori, casnice,
pensionari, fără ocupație. Jumătate din cei angajați lucrează cu contract
permanent de muncă, 36,7% sunt sezonieri cu contract de muncă, iar 12,8% sunt
angajați sezonieri fără contract de muncă.
} Mai
mult de trei sferturi dintre cei plecați în străinătate s-au dus în căutarea
unui loc de muncă. 6,9% și-au însoțit familia în exil, 4,5% au plecat în vizită
sau ca turiști, 1,9% la studiu, 0,9% în interes de afaceri, iar restul pentru
motive neprecizate.
INTENȚIA DE EMIGRARE
} Plecările
din Govăndari și Reșița Montană vor fi mai numeroase decât cele din Reșița
Romană și localitățile aparținătoare administrativ. Cel mai mare exod se va
produce din Calea Caransebeșului și Micro II (peste 20% din locuitori), dar și
din zone mai mici precum Cuptoare și Doman.
} Femeile
sunt mai hotărâte să rămână în oraș decât bărbații (76% față de 73%), iar
intenția de a rămâne e specifică celor cu vârste medii de 53 ani. La cei de
vârste cuprinse între 15 și 49 ani intenția de plecare depășește 15%, iar
vârful emigrării este atins de cei de 20-24 ani, din care doar 48,5% mai vor să
rămână în țară în următorii ani. Cea mai mare intenție de emigrare o au rromii
și germanii (17%), iar cea mai mică o au maghiarii (7%). Dorința de plecare e
cea mai mare la absolvenții de liceu: peste 15% vor să plece și tot atâția sunt
nehotărâți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu