Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



luni, 17 iulie 2017

Creșterea promovabilității la bacalaureat ascunde incapacitatea statului de a oferi o alternativă pentru unul din doi absolvenți de gimnaziu.

  
Creșterea promovabilității la bacalaureat ascunde incapacitatea statului de a oferi o alternativă pentru unul din doi absolvenți de gimnaziu. Ratele de promovare cresc pentru că mulți tineri nu mai dau acest examen!

Incapacitatea statului român de a oferi tinerilor șansa unui viitor decent este evidentă în momentul în care ne dăm seama că aproape jumătate dintre absolvenții de gimnaziu ajung să nu promoveze bacalaureatul.

Realitatea este cosmetizată de... statistici. Dacă ne uităm la ratele de promovabilitate a examenului de bacalaureat, observăm că acestea se înscriu pe o tendință ascendentă. Însă, dacă ne raportăm la numărul elevilor care au absolvit gimnaziul, vom vedea că, în medie, aproape unul din doi elevi nu obțin diploma de bacalaureat. Cifrele sunt preluate dintr-o analiză a specialiștilor de la Centrul de Politici Publice al Universității de Vest din Timișoara[1]. Concluzia acestora este una alarmantă: ratele de promovare a bacalaureatului cresc pentru că mulți tineri nu mai dau acest examen!

Această situație este una foarte nefericită pentru fiecare dintre noi, în primul rând pentru tinerii care ajung să renunțe la bacalaureat. Prea puțini dintre ei găsesc o alternativă în învățământul profesional. Ce se întâmplă cu acești tineri, ce șanse au ei de a se realiza, de a duce o viață decentă în România? Avem nevoie de investiții, de asumare, de proiecte concrete, pentru a le oferi o promisiune credibilă acestor tineri că pot să rămână în România și să își găsească locul lor în viață.

Desigur, această incapacitate de a găsi o soluție - alta decât aceea de a-i îngrămădi în universități pe locuri cu taxă sau la specializări fără cerere, ceea ce am văzut înainte de 2010, are efecte imense asupra dezvoltării României. Aproape jumătate dintre generațiile de tineri nu contribuie la dezvoltarea României, într-o etapă în care am ajuns la un deficit de forță de muncă. Desigur, după 8 - 12 ani în care le-a fost plătită școlarizarea, din banii noștri, ai tuturor celor care contribuim la bugetul de stat.

Bacalaureatul diferențiat nu este o soluție, ci încă un remediu care ne deturnează de la problema reală: incapacitatea statului român de a găsi o soluție pentru acești tineri. Esențială este o alternativă, care, indiferent cum se numește, filieră tehnologică, școli de meserii, învățământ dual, să constituie baza pentru evoluția profesională a acestor tineri.

Pentru ca aceste lucruri să devină realitate este nevoie atât de voință politică, cât și de expertiză. Îmi manifest public intenția de a căuta susținere pentru un proiect legislativ prin care să adaptăm legislația din domeniu. Astfel, vom da șansa la un viitor decent zecilor de mii de tineri pe care statul omite să îi includă în statistici.


Rectorul Universității de Vest din Timișoara
Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea

COMUNICAT DE PRESĂ



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu