Ca răspuns la provocările
datorate schimbărilor climatice, în anul 1992 liderii mondiali şi experţii de
mediu din peste 200 de ţări s-au reunit la Summit-ul care a avut loc
la Rio de Janeiro adoptând Convenţia cadru a Naţiunilor Unite asupra
Schimbărilor Climatice (UNFCCC), al cărei obiectiv este: “realizarea
stabilizării concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel
care să prevină perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic. Acest
nivel va trebui realizat într-un interval de timp suficient, care să permită
ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, astfel
încât producţia alimentară să nu fie ameninţată, iar dezvoltarea economică să
se poată desfăşura într-o manieră durabilă.”
În ţara noastră a fost aprobată Strategia
Naţională a României privind Schimbările Climatice în perioada 2013-2020,
strategie care ţinând cont de politica Uniunii Europene abordează două părţi
distincte: procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea
atingerii obiectivelor naţionale asumate şi adaptarea la efectele schimbărilor
climatice.
Clima este definită ca o
mediere a stărilor de vreme pe o perioadă de timp de ordinul a câtorva luni
până la mii sau milioane de ani.
15 Mai - denumită Ziua Internaţională
de Acţiune pentru Climă - a luat naştere datorită schimbărilor climatice
considerate una dintre cele mai mari provocări ale secolului nostru care ne
afectează la nivel global.
Cauze şi impactul
schimbărilor climatice la nivel mondial
Prin schimbări climatice se înţelege modificări pe
termen lung ale temperaturii, precipitaţii, vânt şi alte aspecte ale climei
terestre.
Schimbările climatice reprezintă o actualitate:
temperaturile cresc, tiparele precipitaţiilor se schimbă, gheţarii şi zăpada se
topesc, iar nivelul mediu global al mărilor creşte.
Ele sunt resimţite în întreaga lume, iar amploarea şi
rapiditatea lor sunt din ce în ce mai evidente.
Anomalii climatice
- trecerea bruscă de la iarnă la vară, de la rece la cald şi de la cald
la rece, caniculă şi frig extrem, tot mai
accentuate - fiecare iarnă dintre ultimele a pendulat între căldura nefirească
şi fenomene extreme şi fiecare vară dintre ultimele a fost considerată cea mai
fierbinte.Valurile de frig şi căldură anormale pentru o anumită perioadă a
anului sunt resimţite din ce în ce mai mult şi mai accentuat;
Poluarea (Wikipedia) - reprezintă contaminarea mediului
înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea
vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea
mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupţiile
vulcanice, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile
umane.Ca urmare creşte numărul bolnavilor de cancer (la plămâni şi vezică),
precum şi numărul bolilor respiratorii şi a deceselor;
Erupţii vulcanice (ianuarie - mai 2015) : vulcanul
Jokulsa A Fjollum River (Islanda), Mount Aso - Japonia, Kamchatka, Karymsky,
Chikurachki, Klyuchevskaya - Rusia, Colima - Mexic, Nyamuragira şi Nyiragongo -
Africa, Kilaue - SUA, Nishinoshima - Oceanul Pacific, Villarrica - Chile,
Holuhraun - Islanda, Turrialba - Costa Rica;
Efectul de seră este procesul de încălzire a unei
planete din cauza radiaţiei reflectate de
aceasta, care, în condiţiile prezenţei unor gaze cu efect de seră în atmosferă,
o parte semnificativă a radiaţiei va fi reflectată înapoi spre suprafaţă.
Acest fenomen a fost
descoperit de Joseph Fourier în 1824.
Cele mai importante gaze cu
efect de seră (GES) sunt:
- dioxidul de carbon (CO2) - concentraţia de CO2 din
atmosfera Terrei a depăşit un prag istoric, după cum susţine Administraţia
Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA)
;
- metanul (CH4);
- halocarburile (rezultate din activităţile umane);
- protoxidul de azot (N2O);
- ozonul (O3);
- vaporii de apă (H2O), aerosoli, etc.
Efectul de seră-poză preluată
de pe reperverde
Defrişările masive duc la dereglarea echilibrului
climatic. În România s-au înregistrat numeroase defrişări, iar la nivel mondial au avut loc mai multe incendii
de vegetaţie, anul acesta în: Australia, Chile, Coreea de Nord, India, Mongolia
Interioara, Rusia, SUA, Ucraina;
Distrugerea stratului de ozon - permite radiaţiilor
cosmice să ne iradieze mai mult.Sunt afectaţi atât oamenii, cât şi animalele,
plantele şi planctoul marin;
Creşterea temperaturii la nivel global - încălzirea
atmosferei duce la încălzirea apei
mărilor şi oceanelor. Prin încălzire apa se dilată. Dacă apa mării se dilată cu
un metru, zonele de coastă se confruntă cu tsunami, iar alte zone ale globului
cu inundaţii devastatoare;
Topirea calotei glaciare - a atins un nivel record, permiţând vegetaţiei să se extindă până în zona
Arctică. Calota glaciară din Groenlanda, gheaţa plutitoare din regiunea Arctică
şi mulţi gheţari din întreaga Europă se topesc, stratul de zăpadă a scăzut, iar
permafrostul se topeşte permiţând degajarea dioxidului de carbon şi al
metanului din sol, ceea ce afectează ecosistemele din regiune, dar şi mediul
uman;
Intensificarea dezastrelor naturale - (inundaţii,
cicloane, uragane, taifunuri, tornade etc) de la un an la altul atât ca număr
cât şi ca intensitate şi se vor mai
intensifica;
Furtuni severe 2015 în: SUA - ianuarie - furtuni de
zăpadă, Anglia - furtuni de zăpază, ploi severe - Canada, Filipine, Noua
Zeelandă, Australia;
Furtuni tropicale 2015 : Ana - 10-13 mai, SUA, Dophin -
12 mai NV Oceanului Pacific;
Cicloane 2015 : Două cicloane în acelaşi timp: Diamondra
şi Eunice - 28 ianuarie în Oceanul Indian, Pam - 28 ianuarie, Vanuatu, Lam şi
Marcia - 19 februarie, Australia, trei cicloane simultane : Pam, Nathan, Olwynn
- 11-13 martie, Australia, Nathan- 20
martie, Australia;
Taifunuri 2015: Maysak - 31 martie - 2 aprilie,
Filipine, Dolphin - 13-15 mai, NV Oceanului Pacific;
Tornade 2015: 23 martie, Algeria, 9, 10 aprilie SUA, 14
mai SUA (Kansas, Nebraska, Texas, Oklahoma, Illinois);
Seceta şi tendinţă
spre deşertificare - influienţează agricultura la nivel mondial, respectiv
scumpirea preţului la alimente în unele ţări;
Foamete, lipsa apei potabile şi proteste - o persoană din nouă se culcă în prezent fără
să fi mâncat cât îi trebuie și printre
acestea se află milioane de copii cu întârzieri în creștere, care nu vor fi
niciodată egali cu cei care au beneficiat de o alimentație corectă în perioada
esențială a primelor o mie de zile de viață.
Din cauza scumpirii preţului
la alimente au avut loc sute de plîngeri la Protecţia Consumatorilor, în
România.
Proteste au avut loc în ţară
pentru defrişările masive, iar în lume proteste datorate diferitelor
nemulţumiri privind condiţiile de viaţă.
Ca urmare a numeroaselor
inundaţii calitatea apei scade, iar resursele de apă devin tot mai precare în
unele regiuni.
Boli şi decese – la nivel mondial au avut loc numeroase
decese din cauza căldurii şi a frigului extrem, a poluării, dar şi numeroase boli datorită faptului că shimbările climatice
favorizează înmulţirea căpuşei xodes ricinus spre nord şi fac ca unele zone ale
Europei să fie favorabile ţânţarilor şi muştelor;
Multe studii au măsurat schimbări pe scară largă în
caracteristicile plantelor şi animalelor.
De exemplu, plantele înfloresc mai devreme în cursul anului, în timp ce
fitoplanctonul şi zooplanctonul de apă dulce apar, de asemenea, mai devreme.
Alte animale şi plante migrează spre nord sau în zonele înalte pe măsură ce
habitatele lor se încălzesc. Deoarece rata de migrare a multor specii este
insuficientă pentru a ţine pasul cu viteza schimbărilor climatice, acestea ar
putea fi în viitor împinse spre extincţie-conform Agenţiei Europene de Mediu;
Consecinţe pentru Europa:
- Europa Centrală şi de Sud -
se confruntă mai frecvent cu valuri de căldură, incendii forestiere şi secetă;
- Zona mediteraneeană -
devine tot mai aridă, ceea ce o face vulnerabilă în faţa secetei şi a
incendiilor forestiere;
- Nordul Europei - devine
considerabil mai umed, este posibil ca inundaţiile pe perioada iernii să devină
un fenomen obişnuit;
- Zonele urbane - în care
trăiesc, în prezent, 4 din 5 europeni, sunt afectate de valuri de căldură,
inundaţii sau creşterea nivelului mărilor, adesea nu dispun de mijloace
necesare pentru a se putea adapta schimbărilor climatice, se arată într-un
raport al Uniunii Europene.
Măsuri de combatere a
schimbărilor climatice
Pe plan mondial:
Schimbarea sistemului energetic;
Utilizarea surselor fără emisii de carbon: energia eoliană, solară şi cea din biomasă
Ce putem face noi?:
Să economisim energia prin izolarea caselor, înlocuirea
aparaturii electrice care consumă mult cu alta mai puţin consumatoare;
Să reciclăm, putem colecta selectiv deşeurile, să
refolosim ceea ce se poate refolosi şi să
reducem cantitatea de deşeuri;
În locul autoturismului personal putem folosi mijloacele
de transport în comun;
Să plantăm copaci.
Haideţi să ne îngrijim
planeta şi să nu mai distrugem echilibrul climatic!
Sursă de inspiraţie: NASA,
ONU, Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA), Agenţia Europeană
de Mediu, Green Report, reperverde, Wikipedia, Pacific Disaster Center,
Institutul de Cercetare a Impactului Asupra Climei de la Postdam, descopera.ro.
Autor: Daniela Georgescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu