Strategia urmărește două linii generale de acțiune – reducerea sărăciei
și promovarea incluziunii sociale –, având două domenii distincte de
politici: politici care vizează persoanele (ocuparea forței de muncă,
prestații de natură socială, acces la finanțare, educație, sănătate,
locuințe) și politici zonale (zonele rurale și comunitățile urbane
marginalizate, inclusiv cele de romi).
Principalele rezultate vizate prin implementarea Strategiei sunt:
• Creșterea gradului de ocupare a persoanelor sărace și vulnerabile prin programe de activare pe piața muncii;
• Creșterea sprijinului financiar pentru persoanelor cu venituri reduse (venitul minim de inserție – VMI) și introducerea stimulentelor pro-activare;
• Promovarea incluziunii sociale a comunităților marginalizate printr-o abordare integrată, concentrată asupra copiilor;
• Îmbunătățirea funcționalității serviciilor sociale;
• Integrarea beneficiilor de asistență socială, a serviciilor sociale, a serviciilor de ocupare și a altor servicii publice prin transformarea asistentului social într-un „integrator” cu o atribuție solidă de management de caz;
• Investiții într-un sistem de e-asistență socială;
• Creșterea rolului economiei sociale;
• Consolidarea mecanismelor de coordonare, monitorizare și evaluare.
Principalele rezultate vizate prin implementarea Strategiei sunt:
• Creșterea gradului de ocupare a persoanelor sărace și vulnerabile prin programe de activare pe piața muncii;
• Creșterea sprijinului financiar pentru persoanelor cu venituri reduse (venitul minim de inserție – VMI) și introducerea stimulentelor pro-activare;
• Promovarea incluziunii sociale a comunităților marginalizate printr-o abordare integrată, concentrată asupra copiilor;
• Îmbunătățirea funcționalității serviciilor sociale;
• Integrarea beneficiilor de asistență socială, a serviciilor sociale, a serviciilor de ocupare și a altor servicii publice prin transformarea asistentului social într-un „integrator” cu o atribuție solidă de management de caz;
• Investiții într-un sistem de e-asistență socială;
• Creșterea rolului economiei sociale;
• Consolidarea mecanismelor de coordonare, monitorizare și evaluare.
Informații suplimentare:
Persoanele și/sau familiile sărace sunt cele al căror venit anual este sub 60% din venitul mediu, exprimat per echivalent adult. În anul 2008, în acest grup se aflau aproape 5 milioane de români. Sărăcia absolută a crescut în România, în perioada 2008-2012, de la 23,4% în 2008, la 27,7% în 2012. De asemenea, în 2013, 40,4% din populația țării era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială. La nivelul anului 2012 (ultimul pentru care există date), sărăcia era de trei ori mai mare în zonele rurale decât în cele urbane, iar o treime dintre copiii României trăia în sărăcie.
Obiectivul Guvernului este ca, prin măsurile aplicate, din 2012 până în 2020, cel puțin 400.000 de persoane să fie scoase din categoria populației sărace.
Persoanele și/sau familiile sărace sunt cele al căror venit anual este sub 60% din venitul mediu, exprimat per echivalent adult. În anul 2008, în acest grup se aflau aproape 5 milioane de români. Sărăcia absolută a crescut în România, în perioada 2008-2012, de la 23,4% în 2008, la 27,7% în 2012. De asemenea, în 2013, 40,4% din populația țării era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială. La nivelul anului 2012 (ultimul pentru care există date), sărăcia era de trei ori mai mare în zonele rurale decât în cele urbane, iar o treime dintre copiii României trăia în sărăcie.
Obiectivul Guvernului este ca, prin măsurile aplicate, din 2012 până în 2020, cel puțin 400.000 de persoane să fie scoase din categoria populației sărace.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu