Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



duminică, 31 mai 2015

Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei

 Guvernul a aprobat Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 și Planul strategic de acțiuni pentru perioada 2015-2020. Documentele creează cadrul legal și strategic în domeniu și îndeplinesc o condiționalitate ex-ante a României, stabilită de Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor structurale aferente perioadei de programare 2014-2020.
Strategia urmărește două linii generale de acțiune – reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale –, având două domenii distincte de politici: politici care vizează persoanele (ocuparea forței de muncă, prestații de natură socială, acces la finanțare, educație, sănătate, locuințe) și politici zonale (zonele rurale și comunitățile urbane marginalizate, inclusiv cele de romi).
Principalele rezultate vizate prin implementarea Strategiei sunt:

•    Creșterea gradului de ocupare a persoanelor sărace și vulnerabile prin programe de activare pe piața muncii;
•    Creșterea sprijinului financiar pentru persoanelor cu venituri reduse (venitul minim de inserție – VMI) și introducerea stimulentelor pro-activare;
•    Promovarea incluziunii sociale a comunităților marginalizate printr-o abordare integrată, concentrată asupra copiilor;
•    Îmbunătățirea funcționalității serviciilor sociale;
•    Integrarea beneficiilor de asistență socială, a serviciilor sociale, a serviciilor de ocupare și a altor servicii publice prin transformarea asistentului social într-un „integrator” cu o atribuție solidă de management de caz;
•    Investiții într-un sistem de e-asistență socială;
•    Creșterea rolului economiei sociale;
•    Consolidarea mecanismelor de coordonare, monitorizare și evaluare.
Informații suplimentare:
Persoanele și/sau familiile sărace sunt cele al căror venit anual este sub 60% din venitul mediu, exprimat per echivalent adult. În anul 2008, în acest grup se aflau aproape 5 milioane de români. Sărăcia absolută a crescut în România, în perioada 2008-2012, de la 23,4% în 2008, la 27,7% în 2012. De asemenea, în 2013, 40,4% din populația țării era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială. La nivelul anului 2012 (ultimul pentru care există date), sărăcia era de trei ori mai mare în zonele rurale decât în cele urbane, iar o treime dintre copiii României trăia în sărăcie.
Obiectivul Guvernului este ca, prin măsurile aplicate, din 2012 până în 2020, cel puțin 400.000 de persoane să fie scoase din categoria populației sărace.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu