Soarele se află în
centrul sistemului nostru solar. Pământul, toate celelalte planete, asteroizii,
meteoriții, cometele precum și cantitățile enorme de praf interplanetar
orbitează în jurul Soarelui. Energia provenită de la Soare (sub forma luminii,
căldurii ș.a.) face posibilă întreaga viață de pe Pământ, de exemplu prin
fotosinteză, iar prin intermediul căldurii și clima favorabilă.
Soarele este compus numai din gaz, mare parte hidrogen
(71%), heliu (27%), alte 2% fiind în mare parte carbon, azot și oxigen.
În miezul Soarelui (aproximativ 25% din rază spre
interior) condiţiile sunt extreme. Temperatura este de 15.6 milione Kelvin şi presiunea
este de 250 miliarde atmosfere.
Suprafaţa Soarelui, numită şi fotosferă, are o
temperatură de aproximativ 5800 K.
Petele solare sunt regiuni "reci", de doar 3800
K (apar întunecate doar în comparaţie cu regiunile învecinate). Ele pot să fie
foarte întinse, ajungând până la 50,000 km în diametru.
O regiune îngustă numită cromosferă se întinde deasupra
fotosferei.
Regiunea extrem de rarefiată de deasupra cromosferei,
numită coroană, se întinde pe milioane de kilometri în spaţiu însă este
vizibilă doar în timpul eclipselor.
Câmpul magnetic al Soarelui este foarte puternic (după
standardele terestre). Magnetosfera sa (cunoscută şi ca heliosferă) se întinde
mult dincolo de Pluto.
Radiația solară este radiația electromagnetică emisă de
Soare având lungimi de undă din întregul spectru al undelor electromagnetice.
Ciclul solar - la fiecare 11 ani Soarele atinge un
maximum al activităţii sale când poate emite pe zi 2-3 CME (ejecţii coronale de
masă-particule încărcate electric, electroni și protoni, emise continuu de
Soare în spaţiu). Această emisie de particule elementare a primit numele
de vânt solar.
Vântul solar şi particulele de energie mult mai înaltă
emise de activitatea solară pot avea efecte dramatice pe Pământ trecând de la
scurgeri de energie la interferenţe radio sau la frumoasa aurora boreală
(Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă
observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca
rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru.
Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora
boreală, termenul a fost folosit inițial de Galileo Galilei În emisfera sudică,
fenomenul poartă numele de auroră australă, după James Cook, o referință directă
la faptul că apare în sud).
Transportul energiei și structura Soarelui
Cercetătorii avertizează că urmează ca Soarele să intre
în următoarea perioadă de maxim, generând cantităţi imense de ejecţii coronale
de masă, care au o viteză apropiată de cea a luminii şi pot ajunge aproape de Pământ în câteva zeci
de minute sau în câteva ore.
În mod normal câmpul magnetic al pământului ne protejează
de aceste ejecţii, deviindu-le şi împiedicându-le să ajungă în jurul
Pământului.
Recent s-a
observat o slăbire a magnetosferei, ceea ce lasă suprafaţa deschisă la un flux
imens de radiaţii solare.
Dacă acest câmp magnetic a slăbit, datorită inversării
lui, susţin unii cercetători, particulele solare vor pătrunde în atmosferă
creând nitraţi care vor distruge şi vor sfâşia stratul de ozon, ceea ce va
permite să pătrundă un număr mare de radiaţii UV , ducând la creşterea ratei
cancerului.
Furtuna solară produce o întrerupere a magnetosferei,
fără de al cărei ajutor unda de şoc a particulelor va lovi sateliţii de pe orbită
distrugându-le circuitele electronice, ceea ce va duce la căderea
telecomunicaţiilor.
Când magnetosfera e lovită de ejecţiile coronale de masă,
se generează curenţi electrici pe sol care, vor genera fluctuaţii de energie şi
scurtcircuitarea transformatoarelor provocând pene de curent, iar când
ejecţiile coronale de masă sunt prinse în magnetosferă dau naştere aurorelor
boreale. Vor mai fi afectate GPS-urile avioanelor, undele radio, radar,
sistemele bancare, cele din spitale, iar conform unor teorii se vor produce şi
cutremure de pământ etc.
Directorul NASA avertizează că furtunile solare pot
produce furtuni pe Pământ şi că acestea se vor intensifica.
Alte date despre soare:
distanța
față de Terra 1,496×108 km (8,31 minute lumină);
viteză
217 km/s pe orbită în jurul centrului galaxiei, 20 km/s relativ la
viteza medie a stelelor învecinate;
diametru
mediu 1,392×106 km (109 ori diametrul Pământului);
circumferință
4,373×106 km (342 ori diametrul Pământului);
volum
1,41×1018 km³ (1 300 000 ori mai mult decât Pământul);
masă
1,9891×1030 kg (332 950 ori mai mult decât Pământul);
temperatura
coroanei 5 MK ;
radiația
medie 2,009×107 W m-2 sr-1 ;
caracteristicile
rotației: înclinarea 7,25° (față de elipsă); 67,23° (față de planul galaxiei);
perioada
de rotație la Ecuator 25,3800 zile (25 z9h 7m 13s) ;
viteza
de rotație la Ecuator 7.174 km/h.
Evenimente solare 2015:
furtuni
solare: anul acesta au avut loc mai mute furtuni solare dintre care:
2015 01 07 0614
2015 01 26 0825
2015 03 17 0445
2015 03 21 2054
2015 03 31 0833
2015 04 09 0213
2015 05 06 0142
aurore
boreale, polare, australe - anul acesta au avut loc numeroare aurore printre
care :13 mai Alaska, SUA, 14 mai Alaska, 20 mai, Canada, 22 mai Canada, 26 mai
Norvegia, 27 mai Islanda, 28 mai Alaska, 15 aprilie SUA, 8 iunie Canada,
9 iunie SUA,17 iunie, Canada etc
Erupţii solare:
Grad An/ luna/zi / ora
X2.7 @
2015/05/05 22:11:00
X2.1 @
2015/03/11 16:22:00
M9.2 @ 2015/03/07
22:22:00
M9.2 @ 2015/03/07
22:00:00
M8.2 @ 2015/03/03
01:35:00
haloul
solar - este un inel luminos, multicolor, care poate apărea pe bolta cerească
în jurul Soarelui sau al Lunii în condiții atmosferice propice. Apare din cauza
reflexiei sau refracției luminii în cristale de gheață care sunt prezente la
nori de mare altitudine. Anul acesta a avut loc în: 21 mai, Mexic
MĂSURI DE PROTECŢIE CONTRA RADIAŢIILOR ULTRA VIOLETE
Radiaţiile ultra violete pot provoca ,,arsuri solare,,
iar radiaţiile UVA cauzează îmbătrânirea prematură a pielii şi dereglări ale
sistemului imunitar, ambele tipuri cresc riscul apariţiei cancerului de piele
de aceea este necesar să ne protejăm împotriva lor prin mai multe metode:
evitaţi
expunerea excesivă la soare la orele de varf, de obicei între 11.00 şi 16.00;în
cazul în care nu este posibil să vă adăpostiţi de soare, luaţi o
umbreluţă şi purtaţi ochelari de soare;
ochelarii
de soare - asiguraţi-vă că perechea de ochelari pe care o purtaţi este
polarizată şi că razele UV nu vor penetra prin ei;
umbrela
- există umbrele care protejează împotriva radiaţiilor UV şi asigură un
minim de confort atunci când mergeţi prin arşiţă;
hainele
- purtaţi haine cât mai deschise la culoare, care să nu atragă căldura, din
materiale cât mai subţiri şi uşoare, care să nu permită corpului să transpire
şi care au scris pe etichetă UPF, ceea ce înseamnă factor de protecţie
împotriva ultravioletelor;
evitaţi
expunerea directă la soare a bebeluşilor şi a copiilor mici;
folosiţi
produse de protecţie contra radiaţiilor UVB şi UVA;
consumaţi
lichide şi fructe.
Haideţi să avem grijă de sănătatea noastră!
Sursă de inspiraţie : NASA (Little SDO, Camilla SDO,
Space Weather, NASA SDO), Observatorul Astronomic ,,Amiral Vasile Urseanu”,
site-ul UE, Institutul Astronomic al Academiei Române Astronomia, Centrul European
al Consumatorilor România, Wikipedia.
Autor: Daniela Georgescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu