Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



miercuri, 13 martie 2024

REZULTATE OBȚINUTE DE POLIȚIȘTII DE IMIGRĂRI ÎN LUNA FEBRUARIE, PE LINIE DE AZIL

În domeniul azilului, în perioada 1 – 29 februarie 2024, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări (I.G.I.) au fost
înregistrate 267 de cereri de azil, cele mai multe au fost depuse de cetățenii din Siria – 60, Nepal – 51, Turcia – 22, Pakistan – 18 și Bangladesh – 16.

Inspectoratul General pentru Imigrări are în subordine șase Centre Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil, la Timișoara, Șomcuta Mare – Județul Maramureș, Rădăuți – Județul Suceava, Galați, Giurgiu şi București, spații destinate cazării persoanelor care au solicitat o formă de protecție în România, la cererea acestora, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, în situația în care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreținere.

Centrele au o capacitate totală de cazare de 1100 de locuri, cu posibilitatea de extindere cu încă 262 de locuri, și 166 de locuri în spații închise special amenajate, cu precizarea că plasarea persoanelor în spațiile închise special amenajate se face numai pentru situațiile și în limitele expres prevăzute de lege (art. 19 din Legea 122/2006 privind azilul în România).

Centrele unde au fost înregistrate cele mai multe cereri sunt Timiș – 150, București – 74, Maramureș – 13 și Giurgiu – 10.

În perioada analizată, au beneficiat de programele de integrare 734 de străini. Principalele țări de origine ale acestora sunt: Siria, Somalia, Afganistan, Ucraina și Irak.

De asemenea, în luna februarie a.c., 22 de persoane au sosit în Centrul de Tranzit în Regim de Urgență Timișoara (CTU) și au beneficiat de asistență oferită de Inspectoratul General pentru Imigrări, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).

Centrul de Tranzit în Regim de Urgență Timișoara este prima instituție de acest tip din lume și un model de bune practici, fiind un instrument important al politicii de protecție internațională.

Acesta a devenit operațional prin intrarea în vigoare a Acordului între Guvernul României, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecție internațională și relocarea ulterioară a acestora, ratificat prin Legea nr. 291/2008 (Acordul Tripartit).

Centrul de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara oferă adăpost temporar refugiaților în nevoie de evacuare de urgență din prima țară de azil, fie din cauza riscului de a fi returnați în țara în care sunt persecutați, fie din cauza condițiilor instabile, inumane şi periculoase în care se găsesc şi asigură protecția acestora până la relocarea într-un alt stat.

Cum se înregistrează solicitantul de azil?

După depunerea cererii de azil solicitantul este fotografiat şi amprentat. Amprentele tuturor solicitanţilor de azil care, potrivit declaraţiilor acestora, au împlinit vârsta de 14 ani, sunt transmise şi stocate în bazele de date.

Solicitantul de azil este informat în scris cu privire la operaţiunile de mai sus. Prelevarea şi transmiterea amprentelor solicitanţilor de azil se face cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidenţialităţii şi protecţiei datelor cu caracter personal.

Personalul specializat al Direcției Azil și Integrare întreprinde verificări şi activităţi specifice în scopul stabilirii tuturor elementelor legate de identitatea reală a solicitanţilor de azil.

Solicitantul de azil susține un interviu preliminar, în scopul stabilirii datelor personale ale acestuia şi ale membrilor săi de familie, rutei parcurse din ţara de origine până în România, datelor referitoare la eventuale cereri de azil depuse în alte state terţe ori într-un stat membru al Uniunii Europene, precum şi a documentelor de identitate sau de călătorie aflate în posesia sa.

Interviul preliminar se completează de către un polițist I.G.I., în prezența  unui interpret. Traducerea va fi efectuată într-o limbă pe care solicitantul o cunoaşte sau se presupune în mod rezonabil că o cunoaşte.

Solicitantul de azil este obligat să depună toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă pentru situaţia sa personală, cât şi documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primească documentul temporar de identitate pentru solicitanţii de azil, emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Cum se poate depune o cerere de azil?

Cererile de azil se depun personal de către străinii aflaţi pe teritoriul României sau într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat.

În cazul străinilor minori, cererile de azil sunt depuse de reprezentantul legal.

Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani pot depune cereri de azil în nume propriu.

Dacă un străin se adresează cu o cerere/memoriu/petiţie în care menţionează că doreşte o formă de protecţie în Romania, i se comunică în scris că este necesar să se prezinte personal la autorităţile competente să primească astfel de cereri.

Cererile de azil depuse în afara teritoriului României nu sunt admise.

Autoritățile competente să primească o cerere de azil sunt:

-structurile Inspectoratului General pentru Imigrări;

-structurile Poliției de Frontieră Române;

-unitățile de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de reținere și arestare preventivă;

-structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției.

Mai multe informații în acest domeniu găsiți aici: https://igi.mai.gov.ro/wp-content/uploads/2022/10/LEGE-nr.-122-din-4-mai-2006.pdf

 

 

 

BIROUL INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu