Aproape unu din 10 cazuri de abuz asupra copilului reprezintă abux sexual sau/şi exploatere sexuală: Salvaţi Copiii România formează echipe de ofiţeri şi subofiţeri de poliţie în domeniul investigării infracţiunilor comise împotriva copiilor.
În aproape 10% dintre cazurile de abuz, neglijare şi exploatare comise asupra copilului în perioada ianuarie-septembrie 2023 (13.340 de cazuri) a fost vorba despre abuz sexual sau/şi exploatare sexuală (1.192, respectiv 31 de cazuri), cele mai multe victime fiind fete - dintre cele 1.192 de cazuri, 1.062 au fost abuz sexual asupra fetelor. Organizaţia Salvaţi Copiii România a iniţiat un program intensiv de formare a unor echipe de ofiţeri şi subofiţeri de poliţie în domeniul investigării infracţiunilor comise împotriva copiilor, astfel încât ancheta să ducă la identificarea vinovaţilor şi să evite retraumatizarea victimelor-copii.
În cadrul unui seminar intensiv derulat la Sinaia pe parcursul a cinci zile, Organizaţia Salvaţi Copiii România a facilitat formarea a 12 ofiţeri şi subofiţeri de poliţie în domeniul investigării infracţiunilor comise împotriva copiilor din cadrul Poliţiei Sector 6 - Serviciul de Investigaţii Criminale, Secţia 17, Secţia 20, Secţia 21, Secţia 22, Secţia 25 şi Poliţiei Sector 5 - Secţia 17. Formatori au fost Marian Truşcă - Procuror specializat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Alexandra Tomescu - Procuror specializat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
"Amenajarea de către Organizaţia Salvaţi Copiii a primului centru Barnahus din România, care respectă întocmai standardele europene în materie, a reprezentat un nou pas în asigurarea unei justiţii prietenoase pentru copii, în procesele penale. Amenajarea ar trebui însă urmată de un proces de operaţionalizare concretă şi efectivă a Barnahus şi, având în vedere experienţa ultimilor ani de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti în investigarea abuzurilor sexuale, ne-am alăturat demersului Organizaţiei Salvaţi Copiii de a operaţionaliza acest Barnahus", precizează Marian Truşcă - Procuror specializat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
În 2002, din totalul de 1.485 de abuzuri sexuale asupra copiilor, au beneficiat de consiliere juridică/asistenţă doar 591 de copii, iar de consiliere psihologică 1.135 de copii, în 121 dintre situaţii a fost nevoie chiar de servicii de psihoterapie. Potrivit datelor statistice ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în anul 2022 au fost înregistrate 17.175 de cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 1.912 au fost abuzuri fizice, 2.089 au fost abuzuri emoţionale şi 1.485 au fost abuzuri sexuale.
M.M. era în clasa a X-a, când soţul mamei ei, tatăl vitreg, a intrat noaptea în camera ei. Atunci a început o lungă agonie pentru fată, abuzuri sexuale, viol, ameninţări repetate. Abia după doi ani, şi-a făcut curaj şi i-a spus mamei. Chiar şi după ce a povestit, îi era teamă să meargă la poliţie, să nu păţească ceva mama ei sau surorile ei mai mici. Mama afirmă că M.M. este un copil cuminte dintotdeauna, care a învăţat bine. Apoi din clasa a X-a a început să observe schimbări în comportamentul fetei (era foarte furioasă, nervoasă, ţipa din orice, nu îi mai convenea nimic, nu îl mai suporta pe el), însă mama se gândea că se întâmplă ceva la liceu, nu în casă. MM i-a spus mamei când s-a întors într-o zi de la şcoală despre abuz. Abuzurile aveau loc de câteva ori pe săptămână şi au durat doi ani.
Pregătirea organelor de poliţie cu privire la folosirea Protocolului NICHD (The National Institute of Child Health and Human Development Protocol) este extrem de importantă în audierea copilului victimă. Scopul utilizării protocolului NICHD este de a reduce sugestibilitatea profesioniştilor care participă la procedura juridică de audiere a copilului victimă, de a permite acestora să-şi adapteze întrebările în funcţie de nivelul de dezvoltare a copilului, ajutând, în acelaşi timp, copiii să ofere o declaraţie cât mai detaliată şi cât mai exactă.
Protocolul NICHD reprezintă o modalitate structurată de audiere şi acoperă toate fazele interviului judiciar: introducerea, dezvoltarea alianţei, exersarea memoriei episodice, partea declarativă a audierii şi încheierea audierii.
Anul trecut, poliţiştii din secţiile cuprinse în acest program au audiat peste 300 de copii.
Centrul Barnahus
Centrul Barnahus din Bucureşti inaugurat de Salvaţi Copiii România în 2022 constituie singurul serviciu complex, din România, în care copilul, aflat în ipostaze judiciare în calitate de victimă, primeşte protecţie şi asistenţă în mod individualizat, multidisciplinar şi cu respectarea intimităţii sale. Cât timp copilul este înscris în programul centrului, cazul său va fi monitorizat de către un asistent social.
Modelul Barnahus implică o abordare multidisciplinară şi inter-instituţională, asigurând colaborarea dintre diversele agenţii (judiciare, sociale, medicale) într-un singur spaţiu receptiv la nevoile copilului victimă, care oferă servicii complexe acestuia şi familiei acestuia, "sub acelaşi acoperiş". Cadrul de colaborare oferit de către spaţiile Barnahus aduce împreună partenerii în implementarea funcţiilor principale pentru investigarea abuzului împotriva copiilor, profesioniştii ce desfăşoară interviurile criminalistice, actori ai protocolului judiciar, specialişti care oferă asistenţa necesară.
Barnahus este un model unic, deoarece cuprinde toate serviciile relevante pentru a evalua şi documenta investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de violenţă împotriva copiilor şi pentru a asista şi sprijini copilul victimă.
Serviciile centrului Barnahus din Bucureşti
a) Expertiză psihologică - Rezultatele expertizei psihologice au evidenţiat:
Stres posttraumatic ca urmare a unui abuz sexual, manifestat prin:
- retrăirea repetată a evenimentului traumatic iniţial (prin amintirea nedorita a evenimentului sub formă de secvenţe, coşmaruri şi prin reacţii exagerate, fizice sau emoţionale, la persoane sau locuri legate de evenimentul iniţial);
- tulburări ale somnului (uneori doarme mult, "dorm nu profund ci prudent", "de cele mai multe ori nu mă simt odihnită dimineaţa, m-aş culca la loc", "am perioade în care nu dorm şi o săptămână întreagă");
- iritabilitate sau accese de mânie.
Toate aceste simptome se pot manifesta împreună sau sub forma unor reacţii specifice, cum sunt:
- Atacul de panică - apare atunci când ceva sau cineva îi reaminteşte evenimentul traumatic prin care a trecut. ("strâns în piept, respiraţie greoaie")
- Evitarea premeditată a oricărei situaţii cotidiene care ar putea să-i reamintească de traumă - evită străzi, trasee pe care ar fi posibil să îl întâlnească pe suspect;
- Depresia - manifestată prin diminuarea interesului şi a plăcerii, ideaţie nejustificată de vinovăţie sau autoblamare;
- Ideaţie suicidară, ca formă mai gravă a depresiei (studiile arata că peste 50% dintre victimele abuzurilor sexuale au avut în minte gândul sinuciderii);
- Utilizarea de substanţe de tipul drogurilor, alcoolului, ca o metodă de diminuare a durerii - (a băut o dată o sticlă întreagă de vin);
- Tendinţa de izolare, provocată de convingerea că ceilalţi nu sunt în stare să o înţeleagă şi să o ajute, situaţie care poate produce disfuncţii sociale;
- Ideaţie delirantă (iluzii, halucinaţii) - "perioade în care nu dorm şi o săptămână întreagă, vedeam persoane care nu erau acolo".
b) Intervenţie psihologică cu următoarele obiective:
1. Diminuarea simptomelor consecutive abuzului (anxietate, depresie, tulburări de somn);
2. Prevenirea revictimizării.
Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, a precizat: "Drumul scurt de la momentul sesizării până la momentul unei eventuale hotărâri de condamnare a agresorului scade riscul de revictimizare a copilului şi de trăire a sentimentului intens de frică şi insecuritate că ceva la fel de rău ca abuzul se poate întâmpla."
Recomandările Organizaţiei Salvaţi Copiii pentru Guvernul şi Parlamentul României:
- Revizuirea legislaţiei penale pentru a asigura protecţia adecvată a copiilor împotriva abuzurilor sexuale. Acest lucru include măsuri transmise anterior autorităţilor de Salvaţi Copiii cu privire la reconsiderarea dispoziţiilor Codului Penal care incriminează actul sexual cu un minor sub 16 ani, inclusiv reducerea diferenţei de vârstă între făptuitor şi copil de la 5 ani la 3 ani.
- Promovarea sistemului naţional de raportare a cazurilor de abuz, exploatare, neglijare asupra copiilor şi îmbunătăţirea colectării de date privind abuzul sexual.
- În conformitate cu Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2023-2027 "Copii protejaţi, România sigură", iniţierea din acest an a procesului de extindere la nivel naţional a programelor de tip Barnahus, pe modelul creat de Salvaţi Copiii şi aflat în derulare.
- Integrarea educaţiei sexuale cuprinzătoare în curriculumul şcolar gimnazial şi liceal, axată cu prioritate pe informarea copiilor privind respectarea graniţelor personale în relaţiile cu alte persoane, recunoaşterea comportamentelor abuzive şi cunoaşterea modalităţilor de raportare.
- Dezvoltarea şi finanţarea adecvată a serviciilor specializate pentru victimele abuzului sexual, care să ofere gratuit servicii de consiliere, terapie şi asistenţă juridică, accesibile, adaptate nevoilor copiilor şi distribuite echitabil în mediul urban şi rural.
- Asigurarea accesului la formare continuă pentru profesioniştii din domeniul poliţiei, justiţiei, sănătăţii şi educaţiei, pentru a îmbunătăţi identificarea cazurilor de abuz sexual şi asigurarea unor condiţii şi proceduri de audiere în acord cu demnitatea copiilor şi a drepturilor lor de protecţie şi sprijin social, educaţional şi psihologic.
- Dezvoltarea serviciilor de consiliere parentală atât la nivelul sistemului de servicii sociale locale, cât şi în unităţile de învăţământ prin intermediul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică.
- Stabilirea de obligaţii legale în sarcina tuturor persoanelor juridice, publice ori private, de a-şi întocmi politici proprii de prevenire, protecţie, raportare şi instrumentare a oricăror forme de abuz asupra copiilor, sub forma unor coduri de conduită ori regulamente destinate copiilor şi adulţilor implicaţi direct ori indirect în activităţile lor specifice.
___________
Despre Salvaţi Copiii România
De 34 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socială esenţială, al cărei rol este medierea între societate şi autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinirea copiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale a companiilor şi a societăţii, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire, educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. Peste 3.700.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.
În aproape 10% dintre cazurile de abuz, neglijare şi exploatare comise asupra copilului în perioada ianuarie-septembrie 2023 (13.340 de cazuri) a fost vorba despre abuz sexual sau/şi exploatare sexuală (1.192, respectiv 31 de cazuri), cele mai multe victime fiind fete - dintre cele 1.192 de cazuri, 1.062 au fost abuz sexual asupra fetelor. Organizaţia Salvaţi Copiii România a iniţiat un program intensiv de formare a unor echipe de ofiţeri şi subofiţeri de poliţie în domeniul investigării infracţiunilor comise împotriva copiilor, astfel încât ancheta să ducă la identificarea vinovaţilor şi să evite retraumatizarea victimelor-copii.
În cadrul unui seminar intensiv derulat la Sinaia pe parcursul a cinci zile, Organizaţia Salvaţi Copiii România a facilitat formarea a 12 ofiţeri şi subofiţeri de poliţie în domeniul investigării infracţiunilor comise împotriva copiilor din cadrul Poliţiei Sector 6 - Serviciul de Investigaţii Criminale, Secţia 17, Secţia 20, Secţia 21, Secţia 22, Secţia 25 şi Poliţiei Sector 5 - Secţia 17. Formatori au fost Marian Truşcă - Procuror specializat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Alexandra Tomescu - Procuror specializat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
"Amenajarea de către Organizaţia Salvaţi Copiii a primului centru Barnahus din România, care respectă întocmai standardele europene în materie, a reprezentat un nou pas în asigurarea unei justiţii prietenoase pentru copii, în procesele penale. Amenajarea ar trebui însă urmată de un proces de operaţionalizare concretă şi efectivă a Barnahus şi, având în vedere experienţa ultimilor ani de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti în investigarea abuzurilor sexuale, ne-am alăturat demersului Organizaţiei Salvaţi Copiii de a operaţionaliza acest Barnahus", precizează Marian Truşcă - Procuror specializat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
În 2002, din totalul de 1.485 de abuzuri sexuale asupra copiilor, au beneficiat de consiliere juridică/asistenţă doar 591 de copii, iar de consiliere psihologică 1.135 de copii, în 121 dintre situaţii a fost nevoie chiar de servicii de psihoterapie. Potrivit datelor statistice ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în anul 2022 au fost înregistrate 17.175 de cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 1.912 au fost abuzuri fizice, 2.089 au fost abuzuri emoţionale şi 1.485 au fost abuzuri sexuale.
M.M. era în clasa a X-a, când soţul mamei ei, tatăl vitreg, a intrat noaptea în camera ei. Atunci a început o lungă agonie pentru fată, abuzuri sexuale, viol, ameninţări repetate. Abia după doi ani, şi-a făcut curaj şi i-a spus mamei. Chiar şi după ce a povestit, îi era teamă să meargă la poliţie, să nu păţească ceva mama ei sau surorile ei mai mici. Mama afirmă că M.M. este un copil cuminte dintotdeauna, care a învăţat bine. Apoi din clasa a X-a a început să observe schimbări în comportamentul fetei (era foarte furioasă, nervoasă, ţipa din orice, nu îi mai convenea nimic, nu îl mai suporta pe el), însă mama se gândea că se întâmplă ceva la liceu, nu în casă. MM i-a spus mamei când s-a întors într-o zi de la şcoală despre abuz. Abuzurile aveau loc de câteva ori pe săptămână şi au durat doi ani.
Pregătirea organelor de poliţie cu privire la folosirea Protocolului NICHD (The National Institute of Child Health and Human Development Protocol) este extrem de importantă în audierea copilului victimă. Scopul utilizării protocolului NICHD este de a reduce sugestibilitatea profesioniştilor care participă la procedura juridică de audiere a copilului victimă, de a permite acestora să-şi adapteze întrebările în funcţie de nivelul de dezvoltare a copilului, ajutând, în acelaşi timp, copiii să ofere o declaraţie cât mai detaliată şi cât mai exactă.
Protocolul NICHD reprezintă o modalitate structurată de audiere şi acoperă toate fazele interviului judiciar: introducerea, dezvoltarea alianţei, exersarea memoriei episodice, partea declarativă a audierii şi încheierea audierii.
Anul trecut, poliţiştii din secţiile cuprinse în acest program au audiat peste 300 de copii.
Centrul Barnahus
Centrul Barnahus din Bucureşti inaugurat de Salvaţi Copiii România în 2022 constituie singurul serviciu complex, din România, în care copilul, aflat în ipostaze judiciare în calitate de victimă, primeşte protecţie şi asistenţă în mod individualizat, multidisciplinar şi cu respectarea intimităţii sale. Cât timp copilul este înscris în programul centrului, cazul său va fi monitorizat de către un asistent social.
Modelul Barnahus implică o abordare multidisciplinară şi inter-instituţională, asigurând colaborarea dintre diversele agenţii (judiciare, sociale, medicale) într-un singur spaţiu receptiv la nevoile copilului victimă, care oferă servicii complexe acestuia şi familiei acestuia, "sub acelaşi acoperiş". Cadrul de colaborare oferit de către spaţiile Barnahus aduce împreună partenerii în implementarea funcţiilor principale pentru investigarea abuzului împotriva copiilor, profesioniştii ce desfăşoară interviurile criminalistice, actori ai protocolului judiciar, specialişti care oferă asistenţa necesară.
Barnahus este un model unic, deoarece cuprinde toate serviciile relevante pentru a evalua şi documenta investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de violenţă împotriva copiilor şi pentru a asista şi sprijini copilul victimă.
Serviciile centrului Barnahus din Bucureşti
a) Expertiză psihologică - Rezultatele expertizei psihologice au evidenţiat:
Stres posttraumatic ca urmare a unui abuz sexual, manifestat prin:
- retrăirea repetată a evenimentului traumatic iniţial (prin amintirea nedorita a evenimentului sub formă de secvenţe, coşmaruri şi prin reacţii exagerate, fizice sau emoţionale, la persoane sau locuri legate de evenimentul iniţial);
- tulburări ale somnului (uneori doarme mult, "dorm nu profund ci prudent", "de cele mai multe ori nu mă simt odihnită dimineaţa, m-aş culca la loc", "am perioade în care nu dorm şi o săptămână întreagă");
- iritabilitate sau accese de mânie.
Toate aceste simptome se pot manifesta împreună sau sub forma unor reacţii specifice, cum sunt:
- Atacul de panică - apare atunci când ceva sau cineva îi reaminteşte evenimentul traumatic prin care a trecut. ("strâns în piept, respiraţie greoaie")
- Evitarea premeditată a oricărei situaţii cotidiene care ar putea să-i reamintească de traumă - evită străzi, trasee pe care ar fi posibil să îl întâlnească pe suspect;
- Depresia - manifestată prin diminuarea interesului şi a plăcerii, ideaţie nejustificată de vinovăţie sau autoblamare;
- Ideaţie suicidară, ca formă mai gravă a depresiei (studiile arata că peste 50% dintre victimele abuzurilor sexuale au avut în minte gândul sinuciderii);
- Utilizarea de substanţe de tipul drogurilor, alcoolului, ca o metodă de diminuare a durerii - (a băut o dată o sticlă întreagă de vin);
- Tendinţa de izolare, provocată de convingerea că ceilalţi nu sunt în stare să o înţeleagă şi să o ajute, situaţie care poate produce disfuncţii sociale;
- Ideaţie delirantă (iluzii, halucinaţii) - "perioade în care nu dorm şi o săptămână întreagă, vedeam persoane care nu erau acolo".
b) Intervenţie psihologică cu următoarele obiective:
1. Diminuarea simptomelor consecutive abuzului (anxietate, depresie, tulburări de somn);
2. Prevenirea revictimizării.
Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, a precizat: "Drumul scurt de la momentul sesizării până la momentul unei eventuale hotărâri de condamnare a agresorului scade riscul de revictimizare a copilului şi de trăire a sentimentului intens de frică şi insecuritate că ceva la fel de rău ca abuzul se poate întâmpla."
Recomandările Organizaţiei Salvaţi Copiii pentru Guvernul şi Parlamentul României:
- Revizuirea legislaţiei penale pentru a asigura protecţia adecvată a copiilor împotriva abuzurilor sexuale. Acest lucru include măsuri transmise anterior autorităţilor de Salvaţi Copiii cu privire la reconsiderarea dispoziţiilor Codului Penal care incriminează actul sexual cu un minor sub 16 ani, inclusiv reducerea diferenţei de vârstă între făptuitor şi copil de la 5 ani la 3 ani.
- Promovarea sistemului naţional de raportare a cazurilor de abuz, exploatare, neglijare asupra copiilor şi îmbunătăţirea colectării de date privind abuzul sexual.
- În conformitate cu Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2023-2027 "Copii protejaţi, România sigură", iniţierea din acest an a procesului de extindere la nivel naţional a programelor de tip Barnahus, pe modelul creat de Salvaţi Copiii şi aflat în derulare.
- Integrarea educaţiei sexuale cuprinzătoare în curriculumul şcolar gimnazial şi liceal, axată cu prioritate pe informarea copiilor privind respectarea graniţelor personale în relaţiile cu alte persoane, recunoaşterea comportamentelor abuzive şi cunoaşterea modalităţilor de raportare.
- Dezvoltarea şi finanţarea adecvată a serviciilor specializate pentru victimele abuzului sexual, care să ofere gratuit servicii de consiliere, terapie şi asistenţă juridică, accesibile, adaptate nevoilor copiilor şi distribuite echitabil în mediul urban şi rural.
- Asigurarea accesului la formare continuă pentru profesioniştii din domeniul poliţiei, justiţiei, sănătăţii şi educaţiei, pentru a îmbunătăţi identificarea cazurilor de abuz sexual şi asigurarea unor condiţii şi proceduri de audiere în acord cu demnitatea copiilor şi a drepturilor lor de protecţie şi sprijin social, educaţional şi psihologic.
- Dezvoltarea serviciilor de consiliere parentală atât la nivelul sistemului de servicii sociale locale, cât şi în unităţile de învăţământ prin intermediul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică.
- Stabilirea de obligaţii legale în sarcina tuturor persoanelor juridice, publice ori private, de a-şi întocmi politici proprii de prevenire, protecţie, raportare şi instrumentare a oricăror forme de abuz asupra copiilor, sub forma unor coduri de conduită ori regulamente destinate copiilor şi adulţilor implicaţi direct ori indirect în activităţile lor specifice.
___________
Despre Salvaţi Copiii România
De 34 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socială esenţială, al cărei rol este medierea între societate şi autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinirea copiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale a companiilor şi a societăţii, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire, educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. Peste 3.700.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu