Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



luni, 11 ianuarie 2021

Sarcinile la adolescente, un fenomen ciclic, care se repetă de la o generaţie la alta în aceleaşi familii

România, pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naştere în rândul mamelor adolescente

România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naştere în rândul mamelor adolescente, sarcina în adolescenţă având numeroase consecinţe negative asupra viitoarelor mame, precum şi costuri sociale şi economice, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociaţia SAMAS în România. Potrivit autorilor, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul aceloraşi familii de la o generaţie la alta împreună cu precaritatea economică, socială şi de sănătate.

În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% faţă de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est, unde creşterea a fost de 11%.

- În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 şi 19 ani a fost de 4.290

- Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri

- La adolescentele între 15 şi 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în judeţele Mureş (827 de sarcini), Braşov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iaşi (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanţa (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmboviţa (503 de sarcini) şi Prahova (483 de sarcini)

- Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educaţie au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învăţământul obligatoriu sau ani de liceu.

"Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri şi cu implicarea mai multor instituţii ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educaţie, cel medical, dar şi autorităţile locale trebuie să acţioneze, acordând o atenţie sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilităţile familiilor aflate la risc au crescut", a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Raportul arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educaţie şi programe de planificare familială adaptată cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului şi o corelare a atribuţiilor de acţiune pentru autorităţi în privinţa sănătăţii reproducerii generaţiilor tinere şi a prevenirii sarcinilor la minore.

"Nivelul de educaţie este direct proporţional cu vârsta primei experienţe de cuplu şi cu apariţia unei sarcini în viaţa unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educaţie primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani. Aceste cifre ilustrează amploarea problemei şi necesitatea unei acţiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenţi, pe canalele de comunicare specifice şi cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora În ceea ce priveşte Asociaţia SAMAS, aceasta se va implica în continuare în sprijinirea activităţii de educaţie în comunităţile defavorizate", a declarat Marina Oţelea, unul din autorii studiului.

Autorii notează că nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenţi dezavantajaţi social şi pentru cei care au abandonat şcoala, ceea ce sporeşte riscul pentru un comportament sexual riscant şi apariţia unei sarcini nedorite.

Este nevoie de o abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educaţia sexuală, sensibilizarea comunităţii asupra nevoilor specifice în domeniu şi asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic şi emoţional al adolescentului.

Printre recomandări se numără iniţierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informaţii şi servicii de sănătate a reproducerii şi sexualităţii, prin revizuirea şi adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii.

Se mai recomandă şi introducerea în programa şcolară a educaţiei în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaţionale şi axarea programelor pe valori şi pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile.

Este necesară şi reorganizarea serviciilor de planificare familială cu iniţierea unor servicii prietenoase pentru adolescenţi şi tineri şi identificarea posibilităţilor de a reface reţeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii. De asemenea, se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenţilor, în general, şi cu prioritate celor defavorizaţi.

Raportul "Sarcina la adolescente în România" poate fi descărcat de aici.

Despre UNICEF
UNICEF este prezent în România şi în alte 190 de ţări şi teritorii pentru a promova supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescenţă. În România, UNICEF lucrează împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorităţi locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naţionali şi internaţionali şi mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educaţie timpurie de calitate şi la şcoală, pentru protejarea adolescenţilor şi monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecţie socială şi pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor. Pentru mai multe informaţii despre UNICEF şi activitatea sa, vizitaţi https://www.unicef.org/romania/ro.
Urmăriţi UNICEF în România pe Facebook şi Instagram.

Despre SAMAS
Asociaţia SAMAS este o organizaţie nonprofit, care a dezvoltat prima comunitate naţională de educatori perinatali (din rândul asistenţilor medicali şi moaşelor), pentru a oferi cel mai extins program de sănătate şi suport pentru mame şi sugari în primele 1.000 de zile, înainte şi după naştere, atunci când pot fi puse bazele unei vieţi sănătoase a viitorului adult.

Obiectivele Asociaţiei pe termen lung sunt: creşterea ratei de alăptare exclusivă, informarea corectă a mamelor despre procesul naşterii, îmbunătăţirea stării de sănătate a mamei, dar şi a bebeluşului, printr-o nutriţie echilibrată din timpul sarcinii, cât şi postnatal.

Educatorul SAMAS este aproape de comunitate în cele 6 centre SAMAS din ţară: Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Piteşti, Bistriţa şi Cluj-Napoca, dar şi în peste alte 27 de oraşe din ţară, echipe de educatori perinatali oferind cursuri, consiliere şi sfaturi gravidelor şi mamelor. Gravidele, mamele sau tăticii îi pot contacta pe site-ul www.asociatiasamas.ro, pe pagina de Facebook şi în centrul SAMAS din oraşul lor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu