Datele provizorii extrase din statisticile INS arată că, la începutul acestui an calendaristic, peste 275.000 de copii cu vârsta învăţământului obligatoriu (7-17 ani) nu mergeau la şcoală.
"Criza socială îi afectează mult mai grav pe cei vulnerabili, iar pentru copii, îngrădirea accesului la educaţie are consecinţe greu, dacă nu imposibil, de corectat ulterior. Neparticiparea şcolară nu e o opţiune în nicio societate, din contră, educaţia trebuie protejată în acest context atât de dificil", a avertizat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Deficitul pentru educaţia online este cu 10% mai ridicat în mediul rural decât în mediul urban şi cu peste 10% mai mare în cazul învăţământului primar şi preşcolar decât în al celui liceal, arată datele unei anchete sociologice realizate de Salvaţi Copiii România.
Mai mult de jumătate dintre părinţi spun că achiziţia măştilor de protecţie şi a dezinfectanţilor cade în sarcina lor. Pentru majoritatea cadrelor didactice, măştile şi dezinfectanţii sunt asigurate de administraţia şcolii/ localităţii: totuşi, 26% dintre profesori sunt în situaţia de a achiziţiona materialele pe cont propriu. Ponderea contribuţiei individuale (sau a familiilor) este mai ridicată în mediul urban (42%), decât în cel rural (34%) şi mai ridicată în cazul liceelor (46%) decât în cel al învăţământului preşcolar (24%).
Ancheta a fost realizată la nivel naţional, în perioada 2 - 14 octombrie, pe bază de chestionar aplicat părinţilor, elevilor şi cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, la nivel naţional, în parteneriat cu Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar.
"Rezultatele acestei analize sunt cu adevărat alarmante: aproape 30% dintre copii şi părinţii cu copii în şcoală declară că nu deţin resursele materiale necesare învăţământului online. În ultimele luni, sute de mii de copii au fost lăsaţi în urmă de către sistemul educaţional din România. Putem trata acest eşec ca pe o lecţie din care să extragem două concluzii principale: în primul rând, măsurile sociale, precum asigurarea accesului la internet pentru elevi şi acordarea corespunzătoare a burselor şcolare, sunt indispensabile în acest context, iar în al doilea rând, este esenţial să înţelegem cu toţii faptul că şcoala nu va mai arăta niciodată ca înainte. Avem o oportunitate uriaşă de a evolua, de a face lucrurile mai bine. Ţine de fiecare dintre noi să profităm de această oportunitate", a afirmat Rareş Voicu, Preşedinte Consiliul Naţional al Elevilor.
Marius Ovidiu Nistor, Preşedinte FSE "SPIRU HARET", a precizat: "Închiderea şcolilor în perioada stării de urgenţă ne-a demonstrat că învăţământul nu este pregătit pentru trecerea în online. Am avertizat autorităţile încă din luna aprilie şi am cerut măsuri suplimentare pentru noul an şcolar, însă, ca de obicei, educaţia a rămas la coada bugetului. Şi eroii au nevoie de ajutor! Degeaba lăudăm corpul profesoral, dacă nu venim în întâmpinarea nevoilor lor: de la măştile de protecţie şi până la laptopuri, care adesea lipsesc cu desăvârşire. Sper ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, Parlamentul, Guvernul şi autorităţile locale să facă front comun pentru educaţie."
Studiul Salvaţi Copiii mai relevă că:
- După aproximativ o lună de la debutul anului şcolar 2020-2021, peste 20% din unităţile şcolare incluse în eşantion îşi schimbaseră scenariul stabilit iniţial, majoritar în sensul trecerii de la scenariul verde la scenariul galben sau roşu;
- Schimbarea scenariului a afectat aproximativ un sfert dintre copii şi părinţi (23%) şi 14% dintre cadrele didactice. Probabilitatea schimbării scenariului de debut al anului şcolar corelează direct cu ciclul educaţional, liceele având o probabilitate de aproape două ori mai ridicată de schimbare a scenariului iniţial (25%), în comparaţie cu instituţiile preşcolare (14%). Ponderea schimbării scenariului înregistrată în mediul rural (24%) a fost mai ridicată decât în urban (17%). Regiunile în care au fost înregistrate probabilităţi mai ridicate de schimbare a scenariului sunt: Bucureşti-Ilfov (33%), Nord-Est (28%) şi Centru (27%).
Scenariul galben este scenariul cu cea mai mică rată de agravare măsurată la nivelul tuturor partenerilor educaţionali, din ambele medii de rezidenţă (urban, rural), pentru toate cele patru cicluri de învăţământ.
- Într-o unitate de învăţământ din 5 în care se desfăşurau ore fizic, în perioada culegerii datelor, numărul elevilor prezenţi real în clasă, în acelaşi timp, depăşea 20 de persoane, situaţie în care nu putea fi asigurată distanţarea fizică de cel puţin 1,5 m între elevi, conform recomandărilor specialiştilor din domeniul medical. Această situaţie este prezentată similar de toţi partenerii educaţionali, din ambele medii de rezidenţă. În învăţământul preşcolar, ponderea claselor cu peste 20 de elevi prezenţi în acelaşi timp este mult mai scăzută (7%). Cea mai ridicată pondere a fost înregistrată în învăţământul liceal (21%);
- Participarea la decizia privind modalitatea de debut a anului şcolar a fost ridicată în rândul cadrelor didactice (77%), medie la nivelul părinţilor (50%) şi scăzută la nivelul elevilor (25%);
- Percepţia privind respectarea regulilor de igienă în şcoală este foarte ridicată în rândul cadrelor didactice (93% răspuns pozitiv), ridicată în rândul elevilor (81%) şi peste medie (69%) în rândul părinţilor. Aprecierile pozitive sunt similare în mediul urban şi rural, mai ridicate în cazul învăţământului primar (84%) şi mai scăzute în cazul învăţământului liceal (77%);
- 50% dintre părinţi declară că responsabilitatea achiziţionării măştilor şi a dezinfectanţilor pentru copii le aparţine. 26% din cadrele didactice sunt în această situaţie, pentru majoritatea acestora măştile şi dezinfectanţii fiind asigurate de administraţia şcolii/ localităţii. Ponderea contribuţiei individuale (sau a familiilor) este mai ridicată în mediul urban (42%), decât în cel rural (34%), este mai ridicată în cazul liceelor (46%) decât al învăţământului preşcolar (24%).
Peste 70% dintre actorii educaţionali apreciază că regula purtării măştii e respectată la şcoală 28% dintre copii şi părinţii cu copii în şcoală declară că nu deţin resursele materiale necesare învăţământului online. Situaţia este similară pentru 43% dintre cadrele didactice.
Deficitul este cu 10% mai ridicat în mediul rural decât în mediul urban şi cu peste 10% mai mare în cazul învăţământului primar şi preşcolar decât în al celui liceal;
Deficitul de competenţe necesare învăţământului online este similar, 28%, la nivelul tuturor partenerilor educaţionali, cu 5% mai scăzut în rural decât în urban şi cu 23% mai scăzut în cazul educaţiei preşcolare decât liceale;
Aproximativ jumătate dintre actorii educaţionali se simt în siguranţă în şcoală: 55% dintre elevi, 49% dintre părinţi şi 59% dintre cadrele didactice. Nivelul de siguranţă perceput este similar în rural cu cel din urban şi mai ridicat în cazul învăţământului preşcolar (63%) decât al învăţământului liceal (50%);
- Cea mai mare parte a partenerilor educaţionali apreciază că, în prezent, calitatea actului didactic din şcoală este mai slabă decât cea dinaintea crizei COVID19, respectiv 46% dintre elevi, 45% dintre părinţi şi 44% dintre profesori declară acest lucru;
Majoritatea celor care, la momentul studiului, utilizează alt scenariu de organizare educaţională decât cel obişnuit (verde) consideră ca este afectată calitatea actului didactic: 51% din cei care funcţionează în scenariul verde modificat (în schimburi), 64% din cei care funcţionează în scenariul galben şi 66% din cei care funcţionează în scenariul roşu. Nivelul de insatisfacţie este cu 5% mai ridicat în mediul urban decât în cel rural şi creşte odată cu creşterea nivelului educaţional, de la 31% în la nivelul învăţământului preşcolar la 57% la nivelul învăţământului liceal;
- Aproximativ o treime dintre actorii educaţionali (32% dintre elevi, 29% dintre părinţi şi 27% dintre profesori) consideră că infectarea cu COVID19 nu este un pericol foarte mare (este prezentat exagerat, sau nu este un pericol deloc);
- Media generală a aprecierii (pe o scală de la 1 la 10) a modului în care autorităţile din învăţământ au gestionat până acum această criză este de 6,15, cu un nivel mai scăzut de apreciere în rândul părinţilor (5,96), al celor din mediul urban (6,08) şi al celor din învăţământul liceal (5,94) şi primar (6,07).
"Aşa cum am spus de la începutul anului şcolar, din cauza contextului actual, anul scolar va fi compromis. Deşi s-au pus la dispoziţie sume considerabile pentru achiziţionarea de echipamente şi materiale necesare, statul şi-a dovedit incapacitatea de a pune lucrurile la punct.
Avem copii şi şcoli fără echipamentele necesare, avem nemulţumiri specifice la nivelul sistemului. Cine va plăti pentru aceste neajunsuri? Din păcate, copiii noştri şi, nu în ultimul rând, societatea în ansamblu.
Având în vedere cele menţionate, este nevoie de o mobilizare generală, MEC, ISJ, directori, profesori, elevi, părinţi, cu totii trebuie sa punem umărul pentru a sprijini actul educaţional.
Ca-n orice moment de criză naţională, inechităţile se adâncesc. Pentru a avea o şcoală incluziva este nevoie de o strategie pe termen scurt care să reducă clivajul dintre rural şi urban.
Altfel, va fi vai şi amar, vom ajunge la abandon şcolar şi 60% analfabeţi funcţional.
Sper ca MEC si Guvernul României să găsească soluţiile necesare pentru o astfel de strategie.", a precizat Preşedintele FNAP Iulian Cristache.
Fişă tehnică: Modul de aplicare a chestionarului a fost unul : mixt, telefonic, în sistem CATI şi face to face. La nivel naţional au fost cuprinse în studiu 915 unităţi şcolare din învăţământul preuniversitar, din 40 de judeţe.
Marja de eroare statistică la nivel de sub-grup (N=400), pentru un interval de încredere de 95% este de +/-5%. Marja de eroare la nivel de eşantion cumulat (N=1214) este de +/-3,2%.
Ancheta în formă integrală poate fi consultată aici
CONTEXT: Pentru ca situaţiile de excluziune şi discriminare în care au fost puşi copiii vulnerabili în timpul stării de urgenţă să nu se repete odată cu începerea noului an şcolar, Organizaţia Salvaţi Copiii România accelerează programul de dotare a acestora cu tablete conectate la internet şi, ca urmare a solicitărilor primite, adaugă o componentă de dotare a şcolilor.
Până acum, peste 40 de şcoli au făcut apel la mecanismul de sprijin lansat de Salvaţi Copii, pentru a asigura un proces educaţional real. Acestea au nevoie de tablete şi alte dispozitive de predare online, măşti şi produse dezinfectante.
Astfel, elevii şcolilor din Viişoara (judeţul Botoşani) şi Vadu (judeţul Constanţa) au primit tablete conectate la internet, iar cadrele didactice sprijin şi materiale pentru actul pedagogic.
E nevoie de dotarea urgentă a altor şcoli din ţară, multe dintre ele funcţionând deja în scenariul hibrid sau chiar roşu.
Companiile care vor să îşi ofere sprijinul pot completa contractul de sponsorizare şi trimite la secretariat@salvaticopiii.ro.
Pentru mai multe informaţii, persoana de contact:
George Roman, Director Advocacy
Ciprian Grădinaru
Despre Organizaţia Salvaţi Copiii: 30 de ani
De 30 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socială esenţială, al cărei rol este medierea între societatea şi autoritatea publică, în beneficiul copilului.
În trei decenii de activitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinirea copiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului.
Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale a companiilor şi a societăţii, în sens larg.
În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire, educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. În cei 30 de ani de activitate, peste 2.200.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu