Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



joi, 2 august 2018

Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor

 Trecut, prezent și viitor - Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor

Discursul consilierului de stat Dana Varga


Prin rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2015, ziua de 2 august a fost recunoscută ca fiind ,,Zi Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor”.

În data de 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie romă rămași în viață - femei, bătrâni și copii din așa-numitul „lagăr al țiganilor”- au fost exterminați în camerele de gazare.


Acțiunile nazismului, în cadrul Holocaustului împotriva romilor, au fost mult mai puțin studiate decât cele din holocaustul evreiesc, și numai în ultimii ani, când comunitatea romă a început să ceară recunoașterea membrilor săi ca victime ale regimului nazist. Din cauza faptului că romii au fost mai slab organizați comunitar, este dificilă estimarea numărului victimelor. Istoricii apreciază că în lagărele de exterminare au muritsute de mii de oameni.

Evenimentele de comemorare ne fac să ne reamintim de suferințele îndurate de semenii noștri, de efectele devastatoare ale urii rasiale și de pericolul ideologiilor extremiste. Este de datoria noastră morală pentru victimele Holocaustului romilor ca acele atrocități să nu se mai repete vreodată, iar lumea să înțeleagă din acea experiență faptul că trebuie să trăim într-o lume care să aibă la baza pacea între popoare, respectul între etnii.
Din păcate, în prezent, încă asistăm la manifestări de discriminare pe criterii etnice împotriva romilor în diferite state din Europa. Amintesc în acest sens recentele evenimente care s-au soldat cu uciderea a doi cetățeni de etnie romă în Ucraina și cu rănirea unui copil prin împușcare, în Italia, în timp ce se afla în brațele mamei sale. Sunt îngrijorată, condamn cu fermitate orice acțiune cu tentă extremistă și susțin că datoria noastră este să depunem eforturi pentru a preveni și, la nevoie, să combatem astfel de manifestări care lovesc comunitatea romă. Este necesar ca reprezentanții societății moderne europene să transpună în realitate sloganul Uniunii Europene: Unitate în diversitate. Acest slogan nu trebuie să fie doar inserat pe documente oficiale, el trebuie să fie aplicat de toate statele membre. Romii sunt parte a Europei, sunt parte a națiunilor acestui continent.
Cu ocazia acestei zile, mai ales în anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri,este important să comemorăm victimele Holocaustului împotriva romilor și să reflectăm asupra problemelor actuale ale romilor din România și din diaspora. Guvernul  României, conform programului de guvernare al coaliției PSD-ALDE pentru perioada 2018-2020, citez:”se  va  implica  pentru  asigurarea  dreptului  de  a-și  păstra  și  dezvolta liber exprimarea identității etnice pentru toți cetățenii aparținând minorităților  naționale,  astfel  încât  să  se  poată  manifesta  pe  deplin  în  viața  publică,  în administrație  și  justiție,  în  sfera  culturii,  limbii,  religiei,  educației,  vieții  publice,  în conformitate  cu  Constituția  României,  cu  angajamentele  României  în  procesul  de integrare   în   Uniunea   Europeană,  precum  și  cu  documentele  europene  și internaționale  în  materie”.

Prin formarea mea liberală, consider că nimeni nu ar trebui să sufere din cauza etniei sau din cauza prejudecăților nefondate ce se întâlnesc la nivelul comunității în care trăim. Instituțiile naționale, precum și toți reprezentanții clasei politice și ai opiniei publice, au obligația de a se angaja să lupte împotriva discriminării și să îmbunătățească integrarea persoanelor de etnie romă. Ceea ce trebuie să facem este să ne asigurăm că toate planurile cu privire la comunitatea romă să fie puse în practică și să producă rezultate.
Naistumenghe!                                                                                         
Vămulțumesc!                                                       

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu