Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



duminică, 26 august 2018

Consultare publică deschisă privind dispozițiile referitoare la ora de vară

Cetățenii europeni și părțile interesate din statele membre au posibilitatea să-și spună părerea asupra oportunității modificării prevederilor care se referă la ora de vară. Consultarea publică este deschisă până în data de 16 august și este disponibilă online.

Comisia dorește să colecteze opiniile cetățenilor, părților interesate și statelor membre cu privire la posibile modificări privind ora de vară. 

Obiectivul consultării

În urma cererilor primite din partea cetățenilor, a Parlamentului European, și a anumitor state membre ale UE, Comisia a decis să analizeze modul de funcționare al dispozițiilor actuale privind ora de vară și să evalueze dacă acestea ar trebui modificate.
În acest context, Comisia dorește să afle care sunt punctele de vedere ale cetățenilor europeni, ale părților interesate și ale statelor membre privind dispozițiile în vigoare ale UE referitoare la ora de vară și cu privire la eventuale modificări ale acestora.

Instrucțiuni pentru completarea chestionarului

Chestionarul on-line este disponibil în toate limbile oficiale ale UE (cu excepția limbii irlandeze), iar răspunsurile pot fi formulate în oricare dintre acestea. Vă rugăm însă să răspundeți în limba engleză, pe cât posibil.
Puteți întrerupe și relua oricând completarea chestionarului. Odată ce ați trimis răspunsurile, puteți să descărcați o copie a contribuției dumneavoastră.
Puteți să încărcați documente, cum ar fi un document de poziție, sau să le trimiteți pe adresa de contact.
Contribuțiile primite vor fi publicate pe acest site. Dacă respondentul nu este de acord cu publicarea informațiilor sale cu caracter personal, contribuția va fi publicată sub protecția anonimatului. Dacă anexați un document la contribuția dumneavoastră, acesta poate fi publicat împreună cu răspunsul, fără a i se aduce vreo modificare.
În scopul transparenței, Comisia solicită organizațiilor care doresc să prezinte observații în contextul consultărilor publice să furnizeze Comisiei și publicului larg informații din care să reiasă pe cine și ce interese reprezintă, înscriindu-se în Registrul de transparență și aderând la Codul de conduită aferent. Dacă o organizație hotărăște să nu furnizeze aceste informații, politica declarată a Comisiei este să considere contribuția respectivă ca fiind o contribuție individuală [a se vedea Comunicarea COM(2002)704 privind standardele de consultare și Comunicarea COM(2007)127 din 21.3.2007 privind acțiunile întreprinse în aplicarea cărții verzi „Inițiativa europeană în materie de transparență”].
Dacă organizația dumneavoastră este înscrisă în Registrul de transparență, vă rugăm să menționați numărul care îi este atribuit în Registru atunci când răspundeți la chestionarul on-line. În acest caz, contribuția va fi considerată ca reprezentând opiniile organizației dumneavoastră.
Dacă organizația dumneavoastră nu figurează în registru, aveți posibilitatea de a o înregistra acum. Reveniți apoi la această pagină pentru a vă trimite contribuția în calitate de organizație înregistrată.
Sistemul utilizează un spațiu local de stocare pentru a salva copii ale contribuțiilor dumneavoastră la consultări. Aceste copii de rezervă sunt utile, de exemplu, în cazul în care serverul nu este disponibil în momentul trimiterii răspunsului sau în cazul în care calculatorul dumneavoastră se închide accidental. Spațiul local de stocare conține codurile de identificare ale întrebărilor și ale răspunsurilor în curs de editare. După ce ați transmis serverului răspunsurile dumneavoastră la consultare sau le-ați salvat pe server sub formă de ciornă, datele sunt eliminate din spațiul local de stocare. Pentru a dezactiva această opțiune, bifați caseta „Salvează o copie de rezervă pe calculator” (dezactivați dacă utilizați un calculator public/partajat), situată deasupra chestionarului. În acest caz, pe calculatorul dumneavoastră nu vor fi stocate niciun fel de date.
A se vedea de asemenea: Pagina de ajutor pentru participanți

Informații suplimentare

Dispozițiile UE privind ora de vară
În UE, dispozițiile privind ora de vară prevăd ca ora să fie schimbată de două ori pe an, pentru a se ține seama de evoluția tiparelor de lumină naturală și pentru a profita de lumina zilei într-o anumită perioadă de timp.
Majoritatea statelor membre ale UE au o lungă tradiție privind ora de vară, dintre care majoritatea datează deja din timpul Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial sau de la criza petrolului din anii 1970. La momentul respectiv, dispozițiile referitoare la ora de vară aveau drept scop economia de energie. Cu toate acestea, au existat și alte motivații, cum ar fi siguranța rutieră, prelungirea timpului dedicat activităților recreative seara sau, pur și simplu, alinierea practicilor naționale la cele ale țărilor învecinate sau ale principalilor parteneri comerciali.
Dispozițiile la nivelul UE există din anii 1980 și sunt în prezent reglementate de Directiva 2000/84/CE. Această directivă prevede obligația statelor membre de a trece la ora de vară în ultima duminică din martie și la ora de iarnă în ultima duminică a lunii octombrie. Obiectivul legislației UE privind dispozițiile referitoare la ora de vară a fost să armonizeze calendarele naționale existente care erau divergente, asigurând astfel o abordare armonizată în cadrul pieței unice.
În paralel cu dispozițiile UE și independent de acestea, statele membre sunt grupate în trei zone cu fuse orare sau ore legale diferite. Decizia privind ora legală nu este, ca atare, afectată de normele UE privind ora de vară (sau de eventualele modificări aduse acestora). (în prezent, statele membre ale UE acoperă trei fuse orare: ora Europei Occidentale sau ora Greenwich (GMT), ora Europei Centrale (GMT + 1) și ora Europei de Est (GMT + 2). Opt state membre (Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și România) aplică GMT + 2 ca oră legală. 17 state membre (Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Republica Cehă, Republica Slovacă, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos și Ungaria) aplică GMT+1, iar trei state membre (Irlanda, Portugalia și Regatul Unit) aplică GMT.) Aceasta este determinată în relație cu GMT (ora Greenwich) sau UTC (ora universală coordonată).
Ar trebui remarcat, de asemenea, faptul că disponibilitatea luminii diurne variază în funcție de localizarea geografică a statelor membre ale UE. În statele membre situate în partea de nord a continentului există o variație sezonieră relativ mare în ceea ce privește lumina diurnă disponibilă, caracterizată prin ierni întunecate cu puțină lumină diurnă și veri luminoase cu nopți scurte. În statele membre din sudul Europei distribuția de lumină naturală pe timp de zi și de noapte nu se schimbă aproape deloc pe parcursul anului (A se vedea calendarele solare din statele membre ale UE).
Dispozițiile actuale ale UE privind ora de vară funcționează?
De-a lungul anilor, au fost realizate mai multe studii pentru a evalua dispozițiile UE privind ora de vară. Datele disponibile indică următoarele (Pentru mai multe detalii, consultați la sfârșit lista cu principalele documente de referință. Se referă la documentele și rapoartele oficiale ale Comisiei, precum și la cele mai recente meta-studii care analizează rapoartele științifice disponibile și studiile în domeniu):
  • Piață internă: În acest moment, sunt concludente numai dovezile referitoare la un singur aspect: modificarea necoordonată a oraui de vară de către statele membre ar fi în detrimentul pieței interne, din cauza unor costuri mai ridicate în materie de comerț transfrontalier și a unor inconveniente în transporturi, comunicații și călătorii, ceea ce ar însemna o scădere a productivității în cadrul pieței interne pentru bunuri și servicii.
  • Energie: În ciuda faptului că acest aspect a fost unul dintre principalii factori care au dus la adoptarea dispozițiilor actuale, diverse studii indică faptul că efectual global al economiilor de energie legate de ora de vară sunt marginale. Rezultatele tind, de asemenea, să varieze în funcție de diverși factori, cum ar fi poziția geografică.
  • Sănătate: potrivit estimărilor, dispozițiile privind ora de vară generează efecte pozitive legate de prelungirea timpului consacrat activități de recreere în aer liber. Pe de altă parte, rezultatele studiilor în cronobiologie arată că efectul lor asupra bioritmului uman ar putea fi mai important decât se credea anterior. Dovezile privind efectele globale asupra sănătății (cu alte cuvinte, efectele pozitiv versus efectele negative scontate) nu sunt concludente.
  • Siguranță rutieră: Dovezile nu sunt concludente în ceea ce privește relația dintre dispozițiile privind ora de vară și accidentele rutiere. În principiu, privarea de somn legată de avansarea orei primăvara ar putea crește riscul de accidente. În același timp, faptul că vara zilele sunt mai lungi este considerat ca fiind un factor pozitiv în materie de siguranță rutieră. Dar, în general, este dificil de determinat care este efectul direct al dispozițiilor referitoare la ora de vară în ceea ce privește numărul de accidente, în comparație cu alți factori.
  • Agricultură: preocupările legate de perturbarea bioritmului animalelor și schimbarea orarelor de mulgere par să fi dispărut în mare parte, ca urmare a utilizării de noi echipamente, a luminii artificiale și a tehnologiilor automatizate. O oră de lumină suplimentară în timpul verii poate fi un avantaj și pentru că permite prelungirea programului de lucru pentru activitățile în exterior, precum munca la câmp și strângerea recoltelor.
Comisia primește periodic reacții din partea cetățenilor cu privire la ora de vară, care adesea se referă la ceea ce ei percep ca fiind efecte nefaste ale schimbării orei asupra sănătății (privarea de somn și alte consecințe negative). Însă unii cetățeni pledează în favoarea menținerii sistemului actual, deoarece consideră că acesta ar avea efecte pozitive.
Recent, câteva state membre au abordat problema orei de vară în scrisori adresate Comisiei. Mai precis, Finlanda a cerut suprimarea schimbării de oră semestriale, iar Lituania a solicitat o revizuire a sistemului actual pentru a ține seama de diferențele regionale și geografice.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție în februarie 2018, prin care îi solicita Comisiei să facă o evaluare aprofundată a directivei și, dacă este cazul, să prezinte o propunere în vederea revizuirii acesteia. În același timp, rezoluția a confirmat că „este crucial să se păstreze un orar unitar în UE chiar și după încetarea schimbării orei de două ori pe an”.
Care ar putea fi pașii următori
Dovezile disponibile sugerează că existența unor norme comune în acest domeniu este esențială pentru a asigura buna funcționare a pieței interne. Această poziție este sprijinită și de Parlamentul European, care, în rezoluția sa, a afirmat că este crucial să se păstreze un orar unitar în UE.
Ca răspuns la această rezoluție, Comisia Europeană s-a angajat să evalueze principalele două opțiuni de politică disponibile pentru a asigura un regim armonizat, și anume:
  1. menținerea dispozițiilor UE actuale privind ora de vară, astfel cum se prevede în Directiva 2000/84/CE sau
  2. încetarea sistemului actual de schimbare a orei pe o bază semestrială în toate statele membre și interzicerea modificărilor periodice; din nou, trebuie reamintit faptul că acest lucru nu ar afecta alegerea fusului orar și că fiecare stat membru ar putea decide să aleagă ora de vară sau ora de iarnă (sau o altă oră) pe o bază permanentă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu