Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



joi, 24 iulie 2014

Băița Crăciunești – proiectul cu cianuri numărul 3 al României

 22 iulie 2014, Cluj-Napoca - Agenția de Protecția Mediului Hunedoara anunța[1] în mai depunerea de către Deva Gold SA a solicitării acordului de mediu pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere din perimetrul Băița-Crăciunești[2], zăcământul Teascu. Perimetrul este situat în extravilanul comunei Băița, în satul Barbura și al comunei Certeju de Sus, în satul Toplița Mureșului.

Pe 7 iulie 2014, aceeași agenție a emis decizia[3] prin care proiectul minier se supune evaluării impactului de mediu şi decide evaluarea adecvată, declanșând astfel procedura de evaluare a impactului asupra mediului (Procedura EIM). Pe parcursul ei compania minieră are obligativitatea depunerii la autoritatea de mediu a unor studii specifice ce vor fi analizate de Comitetul de Analiză Tehnică (CAT) constituit ad-hoc. Abia aceasta este etapa în care, pentru prima dată, comunitatea locală ia cunoștință, prin consultări publice, despre existența și specificul tehnic al proiectului de minerit. În toate stagiile anterioare, de la atribuirea concesiunii până la obținerea planului zonal de urbanism (PUZ), locuitorii celor două comune au fost excluși din procesul de luare a deciziei privind oportunitatea proiectului pentru zonă.

Actul menționat mai sus constituie prima informare publică prin care sunt enunțate public aspectele tehnice ale proiectului Băița-Crăciunești. Este astfel prezentată amploarea proiectului ce va ocupa peste 12 km² din suprafața comunelor Băița și Certej, precum și faptul că activitatea minieră propusă se situează integral în situl Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi.

Titularul proiectului este aceeași companie minieră care deține și proiectul Certej. Deva Gold S.A este deținută de Eldorado Gold (80%) (prin subsidiara Deva Gold Barbados Ltd.) şi Minvest Deva (<20 50="" a="" al="" altfel="" ani="" aur="" c="" cadrul="" care="" ce="" cel="" celor="" certej.="" cianurii="" cumulativ="" de="" decizia="" dou="" efectul="" este="" evaluat="" extrase="" fi="" flota="" furniza="" i="" ie="" la="" m="" mai="" materie="" n="" nbsp="" ntul="" o:p="" o="" patru="" pe="" perioad="" presupune="" prima="" prin="" probabil="" procesa="" programate="" proiecte="" proiectul="" se="" subliniaz="" sunt="" tehnologie="" tone="" utilizarea="" uzinei="" va="" z="">

Decizia nu face nicio referire directă la depozitarea șlamului cu cianuri și metale grele rezulat în urma procesării. Este de așteptat să se folosească iazurile de decantare planificate pe Valea Măcrișului pentru proiectul Certej. Potrivit unui material[4] realizat de Wise Uranium Project, una din principalele cauze ce conduc la cedarea barajelor iazurilor de decantare este supraîncărcarea acestora și supraînălțarea pereților. Utilizarea în comun a iazurilor de steril de la Certej ar crea un risc suplimentar asupra siguranței acestora, în condițiile în care au fost proiectate să depoziteze cantități semnficativ mai mici de deșeuri.

„Departe de a fi un proiect de dimensiuni mici, exploatarea minieră propusă la Certej începe să capete proporții gigantice. Rând pe rând, patru perimetre se adaugă celui de la Certej. Băița Crăciunești este doar unul dintre ele. Zona este acaparată de aceeași companie, Deva Gold, ce deține și licențe pentru perimetrele Bolcana, Săliște Hondol și Troița Pițigus. Este un nou tip de strategie al industriei miniere care încearcă să creeze aparența unor proiecte miniere distincte, de dimensiuni reduse, mai ușor acceptabile de public. Dar în realitate ne confruntăm de fapt cu un mega-proiect, ce ar putea avea până la 7 cariere distincte.” a declarat Roxana Pencea, reprezentant al rețelei Mining Watch România.

Mai mult, din datele prezentate pe site-ul APM Hunedoara, Deva Gold SA nu a despus planul de securitate în conformitate cu Directiva Seveso (Ordin Nr. 2042/2934/180[5]) din 22 noiembrie 2010
 sau planul de management al deșeurilor. Mining Watch România va notifica Comisia Europeană și Directoratul General de Mediu pentru nerespectarea procedurii de solicitare a acordului de mediu și nedepunerea la dosar a planului de securitate în acord cu Directiva Seveso.

Pentru detalii suplimentare: Roxana Pencea, telefon: 0723 024300, contact@miningwatch.ro

***

Pentru mai multe informații:

Ce seminifică procedura pentru obţinerea acordului de mediu

Procedura EIM este reglementată ca fiind procedura care identifică, descrie şi evaluează, în mod corespunzător şi obiectiv, efectele directe şi indirecte ale unui proiect asupra tuturor factorilor de mediu. Evaluarea analizează inclusiv impactul asupra bunurilor de patrimoniu cultural, dar şi asupra unei comunităţi în ansamblul interacţiunilor şi condiţiilor care definesc calitatea vieţii.

Actul cu care se finalizează procedura EIM, acordul de mediu circumscrie acceptabilitatea proiectului din punctul de vedere al criteriilor de mediu. Odată obţinut, titularul proiectului se află în situaţia de a solicita autorizaţia de construire, în baza căreia pot începe lucrările de exploatare prevăzute de proiect.

Despre Mining Watch România

Reţeaua Mining Watch România reuneşte eforturile societăţii civile şi a comunităţilor locale de monitorizare, planificare şi intervenţie privind activităţile miniere în România.
www.miningwatch.ro



[1]                http://apmhd.anpm.ro/files/APM%20Hunedoara/TEASCUAnuntdepuneresolicitaresite.pdf
[2]    http://miningwatch.ro/baita-craciunesti/
[3]    http://apmhd.anpm.ro/files/APM%20Hunedoara/TEASCUDecizieetapadeincadraresite.pdf
[4]    http://www.wise-uranium.org/mdas.html
[5]    http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/gestiune_deseuri/Ordin%20nr.%202042.2010.pdf

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu