Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



vineri, 18 martie 2022

ZIUA PAȘAPORTULUI ROMÂNESC

Ca în fiecare an, la data de 19 martie celebrăm ZIUA PAȘAPORTULUI ROMÂNESC.

Momentul de referință în evoluția istorică a pașaportului românesc îl constituie promulgarea, la 19 martie 1912, de către regele Carol I, a primei legi moderne care se referea la pașapoarte, denumită „Lege asupra paşapoartelor”.

Astfel, prin această lege, statul român

introducea primele principii generale în privința pașapoartelor și pentru trecerea frontierei, obligatorii pentru autorități și cetățeni.

Fie că s-au numit salvconducte, teşcherele, foi de pribegie, foi de circulaţie, foi de călătorie, pasuri, pasuşuri sau paşapoarte, aceste documente de trecere a frontierei emise de autorităţile statale certificau, în esenţă, identitatea, cetăţenia şi calitatea posesorului lor.

Eliberate de Ministerul de Interne și de prefecții de județe, pașapoartele erau emise în numele regelui şi aveau formatul unei cărți mici portative, de dimensiunile 9 cm pe 13 cm, fiind compuse din 20 pagini numerotate.

Termenul de pașaport – prin care se desemna documentul general de călătorie în baza căruia călătorii români puteau circula peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic – apare prima dată reglementat în Regulamentele Organice, intrate în vigoare în 1830 în Moldova și în 1831 în Țara Românească.

În decursul anilor, au fost introduse mai multe tipuri de paşapoarte: diplomatice (în 1920), colective şi de serviciu (în 1941).

Activitatea de eliberare a paşapoartelor a revenit în exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne în anul 1948. Regimul sever al călătoriilor în străinătate a fost menţinut până în decembrie 1989. Prin Decretul-Lege nr. 10/ianuarie 1990 s-au liberalizat călătoriile cetăţenilor români în străinătate şi s-au desfiinţat vizele.

Începând cu 1 ianuarie 2005, la nivel naţional, activitatea de paşapoarte a trecut în subordinea Instituţiei Prefectului.

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului Uniunii Europene din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre, România, ca stat membru, a introdus pașapoartele electronice. În evoluția formei și conţinutului său, odată cu inserarea unor elemente de identificare biometrică, se realizează o corelație fiabilă între deținătorul legal al documentului și documentul respectiv.

Cetăţenii români au câştigat o mai mare libertate de circulaţie începând cu data de 1 ianuarie 2007, de când cartea de identitate valabilă poate constitui document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene.

Din februarie 2010, se pot depune documente, respectiv obţine paşapoarte simple electronice sau temporare, şi la misiunile diplomatice și oficiile consulare  ale României în străinătate.

Potrivit noilor modificări ale Legii nr 248/2005, începând cu data de 20 iulie 2018, au început să fie emise paşapoarte simple electronice, care au o valabilitate de 10 ani.

Aniversarea Zilei Paşaportului Românesc, ajunsă la 110 ani, atestă, înainte de toate, determinarea, profesionalismul și experiența lucrătorilor din sistemul de pașapoarte.

Astăzi, mai mult decât oricând, cetățenii se bazează pe calitatea și excelența serviciilor publice oferite de sistemul de pașapoarte, servicii pe care acestea reuşesc să le ofere cu eforturi susținute.

 În circumstanțe extraordinare, precum cele cu care ne confruntăm în prezent, se poate vedea cel mai bine importanța activității serviciilor de paşapoarte pentru societatea românească.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu