Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



joi, 31 martie 2022

23 de ţări încă nu au redeschis complet şcolile

23 de ţări încă nu au redeschis complet şcolile, iar educaţia riscă să devină "cel mai mare factor de divizare", în vreme ce pandemia de COVID-19 intră în al treilea an

Numărul de copii care abandonează şcoala este pe cale să crească, arată noi date

NEW YORK, 30 martie 2022 - În vreme ce pandemia de COVID-19 intră în al treilea an, 23 de ţări - în care trăiesc aproximativ 405 milioane de elevi - nu au deschis încă şcolile complet, mulţi elevi fiind la risc de abandon şcolar, potrivit unui nou raport UNICEF lansat azi.

Raportul "Are children really learning?" (Învaţă copiii cu adevărat?) prezintă date la nivel de ţară cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 şi a închiderii şcolilor asupra copiilor, precum şi o analiză actualizată a stării educaţionale a copiilor înainte de pandemie. Acesta subliniază că 147 de milioane de copii au pierdut mai mult de jumătate din orele de educaţie în clasă în ultimii doi ani. Aceasta înseamnă două trilioane de ore de învăţare cu prezenţă fizică pierdute la nivel global.

"Când copiii nu au posibilitatea să interacţioneze direct cu profesorii şi colegii, educaţia lor are de suferit. Atunci când nu au deloc posibilitatea să interacţioneze cu profesorii şi colegii, pierderile lor de învăţare pot deveni permanente", a declarat Catherine Russell, Director Executiv UNICEF. "Această inegalitate în creştere în accesul la învăţare înseamnă că educaţia riscă să devină cel mai mare factor de divizare, nu cel mai mare factor de egalitate de şanse. Când lumea nu poate să-şi educe copiii, toţi suferim".

În plus faţă de datele privind pierderile de învăţare, raportul conţine date noi care arată că mulţi copii nu s-au întors la şcoală atunci când sălile lor de clasă s-au redeschis. Datele din Liberia arată că 43% dintre elevii din şcolile publice nu au revenit în clasă când şcolile s-au redeschis în decembrie 2020. Numărul copiilor neşcolarizaţi din Africa de Sud s-a triplat de la 250.000 la 750.000 între martie 2020 şi iulie 2021. În Uganda, aproximativ unu din zece şcolari nu s-a prezentat la şcoală în ianuarie 2022, după ce şcolile au fost închise timp de doi ani. În Malawi, rata abandonului şcolar în rândul fetelor din învăţământul secundar a crescut cu 48%, de la 6,4% la 9,5% între 2020 şi 2021. În Kenya, un sondaj efectuat pe 4.000 de adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 10 şi 19 ani a constatat că 16% dintre fete şi 8% dintre băieţi nu au revenit în clase când şcolile s-au redeschis.

Copiii neşcolarizaţi sunt printre cei mai vulnerabili şi marginalizaţi copii din societate. Ei au cea mai mare probabilitate de a nu şti să citească, să scrie sau să cunoască aritmetică de bază şi sunt separaţi de plasa de siguranţă pe care o oferă şcolile, ceea ce îi expune la un risc crescut de exploatare şi la o viaţă întreagă de sărăcie şi precaritate.

Raportul evidenţiază că, în timp ce copiii neşcolarizaţi au cele mai mari pierderi, datele pre-pandemice din 32 de ţări şi teritorii arată un nivel de învăţare extrem de slab, o situaţie care probabil a fost exacerbată de amploarea pierderilor de învăţare din cauza pandemiei. În ţările analizate, ritmul actual de învăţare este atât de lent încât ar fi nevoie de şapte ani pentru ca majoritatea şcolarilor să deprindă abilităţi de bază de citire care ar fi trebuit să fie înţelese în doi ani şi de 11 ani pentru a deprinde abilităţi de calcul de bază.

În multe situaţii, nu există nicio garanţie că şcolarii au învăţat elementele de bază. În cele 32 de ţări şi teritorii examinate, un sfert dintre şcolari de clasa a VIII-a - în jur de 14 ani - nu aveau abilităţi de bază de citire şi mai mult de jumătate nu aveau abilităţi de calcul aşteptate de la un elev de clasa a II-a, de aproximativ şapte ani.

"Chiar şi înainte de pandemie, cei mai marginalizaţi copii erau lăsaţi în urmă. Pe măsură ce pandemia intră în al treilea an, nu ne putem permite să revenim la 'normal'. Avem nevoie de o nouă normalitate: aducerea copiilor în sălile de clasă, evaluarea situaţiei lor educaţionale, oferindu-le sprijinul intensiv de care au nevoie pentru a recupera ceea ce au pierdut şi asigurarea că profesorii au resursele de formare şi de învăţare de care au nevoie. Având în vedere miza, este minimul pe care îl putem face", a spus Russell.

*

Note pentru editori:

Surse: UIS, Uganda National Examination Board Study (2021)

Copiii neşcolarizaţi sunt definiţi ca fiind copiii de vârstă şcolară primară şi gimnazială neînscrişi în învăţământ. Acest termen este diferit de elevii ale căror şcoli rămân închise parţial sau total din cauza restricţiilor COVID-19.

Despre UNICEF

UNICEF este prezent în România şi în alte 190 de ţări şi teritorii pentru a promova supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescenţă. În România, UNICEF lucrează împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorităţi locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naţionali şi internaţionali şi mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educaţie timpurie de calitate şi la şcoală, pentru protejarea adolescenţilor şi monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecţie socială şi pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor. Pentru mai multe informaţii despre UNICEF şi activitatea sa, vizitaţi https://www.unicef.org/romania/ro.

Urmăriţi UNICEF în România pe Facebook şi Instagram.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu