7 august 2014 - Unul dintre cele mai grave
accidente miniere din ultimii ani s-a produs în Canada la mina de exploatare a
cuprului și aurului Mount Polley prin ruperea barajului iazului de decantare.
Peste 10 milioane de metri cubi de apă și 4.5 milioane de tone de steril toxic
s-au scurs în râurile și lacurile regiunii British Columbia pe 4 august.
Conform publicației Vancouver Observer[1],
sterilul ar putea conține, de asemenea, cianură (cianura de sodiu este folosită
pentru extragerea aurului), acid sulfuric (folosit pentru a extrage cupru),
precum și mercur. Barajul minei Mount Polley este construit din
arocamente; același tip de baraj este preconizat și la Roșia Montană sau
Certej.
Analiza superficială a condițiilor de mediu sau a
stabilității amplasamentelor iazurilor de decantare de către companiile miniere
și atitudinea complice a autorităților de mediu crează, în cele mai multe
cazuri, premisele producerii unor astfel de catastrofe. Proiectantul iazului de
decantare al minei Mount Polley este firma de consultață Knight Piésold,
aceeași care a realizat studiile ce au condus la decizia de a nu impermeabiliza
decantorul de pe Valea Cornei. Iazul minei propuse la Rosia Montana ar fi
situat la doar 2 km
în amonte de orasul Abrud.
Cercetările realizate de Knight Piésold pentru
amplasarea iazului de decantare și studiile metereologice în zonă indică faptul
că supraînălțarea pereților, precum și straturile sedimentare cretacee sunt
foarte impermeabile. Acest lucru exclude nevoia amplasării unei membrane pe
fundul iazului”[2].
Dezastrul ecologic din Canada este departe de a fi un
caz singular, fiind doar cel mai recent dintr-o listă foarte lungă de accidente
miniere cauzate de breșe în pereții sau barajele iazurilor de decantare[3].
Două dintre acestea s-au produs în România, la Certej (1971) unde 89 de oameni
au murit și Baia Mare (2000). Sterilul de la mina canadiană, suficient pentru a
umple 4.000 de bazine olimpice de înot, amenință în continuare orașele Quesnel
și Likely, ducând la interzicerea consumului de apă și declararea stării de
urgență în districtul regional Cariboo.
Autoritățile analizează în prezent cauzele cedării
barajului, un purtător de cuvânt al Ministerului Mediului canadian declarând că
au fost date, doar în luna mai, cinci avertismente operatorului minier pentru
depășirea nivelului permis al apelor uzate în iazul de decantare[4]. Mai
mult, liderul populației indigene (First
Nations), Bev Sellers, a declarat că semnalele lor privind siguranța
iazului au fost continuu ignorate[5].
“Acesta este
adevărul gol-goluț despre mineritul modern. Generează catastrofe ce nu pot fi
sub nici o formă justificabile sau scuzabile. În faza de proiect, minele sunt
prezentate ca fiind infailibile. Promotorii proiectelor de minerit prezintă cu
emfază că folosec cele mai noi tehnologii, ce aparent nu dau greş. Este și
cazul RMGC care susține că <[6]
>>, Odată acidentele însă produse, companiile dau
faliment și rămâne în sarcina statului să remedieze prejudiciul produs. Același
scenariu s-a întâmplat și la Baia Mare în
“Am urmărit declarațiile liderului populațiilor
indigene și preocuparea oamenilor din orașul Likely care încearcă să
înțeleagă ce li s-a întamplat. Producerea unor astfel de catastrofe sunt
întotdeauna dureroase, iar consecințele cele mai greu de suportat revin
comunităților locale. În aceste clipe stăm alături de populațiile indigene
locale și de locuitorii regiunii British Columbia”, a declarat Eugen David,
președintele Alburnus Maior.
Pentru mai multe informații: Roxana Pencea, mobil:
0723-024300, e-mail: alburnusmaior@ngo.ro
Imagini video cu dezastrul de la mina Mount Polley:
Informații detaliate despre producerea accidentului:
[1] http://www.biv.com/article/20140805/BIV0108/140809975/imperial-metals-ceo-apologizes-for-tailings-pond-breach
[2]http://www.csp2.org/files/reports/Rosia%20Montana%20Project%20Description%20Comments%201.13.03.pdf
[5]
http://www.macleans.ca/news/canada/warnings-about-b-c-tailings-pond-growth-ignored-before-collapse/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu