Jurnaliştii de
investigaţie de la Rise
Project au dezvăluit întreaga afacere. În rechizitoriul
procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se arată: Tranzacţia
cu RMGC a fost considerată relevantă pentru cauza penală, potrivit actului de
acuzare: „Folosirea acestei societăţi comerciale (n.r.-Kadok Interprest) în
cadrul lanţului ilicit de spălare a banilor şi evaziune fiscală este relevantă
în relaţia comercială cu SC Roşia Montană Gold Corporation, constând în
achiziţionarea a circa 35.000 de scurte de fâş promoţionale pentru referendumul
organizat în anul 2012 în zona Roşia Montană, relaţie finalizată prin
intermediul martorului (…)”.
Amintim că în data
de 9 decembrie, simultan cu alegerile parlamentare, a fost organizat un
referendum în 35 de localităţi din zona Munţilor Apuseni privind reluarea
activităţilor miniere în regiune. Referendumul a fost marcat de numeroase
controverse la momentul respectiv şi a rezultat într-un eşec de proporţii
pentru RMGC, referendumul nefiind validat[1]. Din totalul populaţiei cu
drept de vot a zonei, doar 27% s-au pronunţat în favoarea repornirii
mineritului şi a proiectului de la Roşia Montană. Cu toate acestea, în perioada
premergătoare referendumului, compania minieră a investit sume impresionante în
determinarea localnicilor să se prezinte la vot, zeci de nereguli fiind
semnalate de observatori independenţi[2]. “Presiunea
la care au fost supuşi localnicii a întrecut orice aşteptări. Ca observator am
văzut oameni aduşi la vot cu maşinile primarului şi ale angajaţilor companiei
miniere şi aproape obligaţi să voteze,” declara[3] unul dintre observatorii
acreditaţi ai Centrului pentru Resurse Civice.
Rechizitoriul
Procuratorii enunță explicit
distribuirea de scurte de fâș promoționale
de către Roșia Montană Gold Corporation, ceea ce
constituia mită electorală potrivit Legii 35/2008, art. 55:
„Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul
determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor
electoral (...) constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6
luni la 5 ani.
Diferenţa de discurs
a companiei miniere - pozitiv pentru investitori şi mult mai nuanţat pentru
politicienii şi publicul din România, a fost de această dată mai mult decât
evidentă. Astfel în raportul[4]
trimestrial publicat de Gabriel Resources în martie a.c., compania face o
succintă prezentare a acestui fapt în secţiunea 'alte proceduri legale'. Mai
mult, Jonathan Henry, CEO-ul companiei a menţionat într-o declaraţie către CBS
News, citată de ziarul Adevărul[5]
că „nu are toate detaliile privind hainele, pentru că acest lucru nu este
relevant, însă a adăugat că acestea sunt legate de activităţile miniere ale
societăţii”. În fapt, executivul Gabriel Resources ascunde în mod explicit
tipul de îmbrăcăminte achiziţionat şi numărul unităţilor (35.000)
neîncadranându-se defel în categoria echipamentelor de muncă necesare
angajaţilor RMGC în activităţile cotidiene.
„Adevărul iese
întotdeauna la lumină: şpaga electorală de la Referendum este
recunoscută şi de procurori. Orice nelegiuire vine la pachet cu altele: mită
electorală, evaziune fiscală, spălare de bani. Acestea sunt succesele cu care
se poate lăuda RMGC în faţa investitorilor şi publicului din România. Nu poţi
lăsa 200.000 de tone de cianură pe mâna unor infractori”, a declarat Eugen David,
preşedintele Alburnus Maior.
Mai multe informatți puteți obține la: alburnusmaior@ngo.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu