20
martie 2014 - Asociaţiile Centrul Independent
pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Efectul Fluture (parte a rețelei Mining
Watch România) şi Asociaţia Vira au cerut în cursul anului 2013, prin numeroase
cereri de informare întocmite în temeiul legii 544/2001, mai multe clarificări
privind activitatea Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale în raport cu
exploatarea zăcămintelor aurifere sau de gaze de şist. Informaţiile cerute fac
referire la documentaţia aferentă licenţelor miniere pentru perimetre din
judeţele Hunedoara şi Maramureş, precum şi informaţii referitoare la proiectul
implementat de ANRM şi finanţat de Uniunea Europeană cu titlul “Campanie de informare şi dezbatere publică privind gazele de şist”.
În fiecare din aceste cazuri ANRM fie nu a răspuns
cererilor, fie a refuzat publicarea informaţiei cerute, motivând lipsa de
transparenţă prin interpretarea eronată şi rău-voitoare a legislaţiei în
vigoare. Prin urmare, asociaţiile au decis să se adreseze instanţelor de
judecată pentru obligarea ANRM la redactarea de răspunsuri oficiale. Pe
parcursul proceselor, ANRM a invocat mereu în apărarea sa Ordinul 202/2003 prin
care toate informaţiile cerute de reclamante sunt clasificate ca „secret de
serviciu”. Deşi instanţele au cerut în nenumărate rânduri ca ANRM să depună
acest Ordin, Agenţia a refuzat. Ordinul nu este publicat în Monitorul Oficial,
prin urmare instanțele au constatat că acesta nu poate produce efecte juridice.
Instanţele de judecată au decis aşadar să oblige ANRM
la comunicarea tuturor informaţiilor cerute (Dosarele 8731/117/2013[1],
8733/117/2013[2] și 37111/3/CA/2013[3]),
nerecunoscând astfel pretenţia ANRM ca activitatea sa de administrare a resurselor
naturale să fie una secretă. Tocmai secretomania ANRM ridică numeroase
suspiciuni de favorizare nelegitimă a companiilor miniere cărora Agenţia le
supraveghează activitatea la nivel de atribuire a licenţelor şi a concesiunilor
de explorare şi exploatare. Transferul de licenţă din 1995, de la Minvest Deva către
compania ce ulterior s-a divizat şi acum încearcă avizarea proiectelor de la Roşia Montană şi
Certej, a fost tot unul secret, realizat în condiţii ce justifică acuzaţii de
conflict de interese. Documentele[4]
publicate de Rise Project despre cedarea licenţei miniere denunţă incapacitatea ANRM
de a gestiona zăcămintele în interesul statului. Actele transferului au fost
semnate la acel moment de funcţionari ce ulterior s-au regăsit pe statele de
plată ale companiilor beneficiare iar câştigul Statului Român a fost
reprezentat de plata unui program informatic şi deplasarea a patru angajaţi ai
ANRM la Las Vegas
şi Rio de Janeiro.
Documentele cerute de Asociaţia Efectul Fluture
urmăreau să verifice activitatea Deva Gold, companie de deţine prin transfer de
la Minvest Deva
licenţa de exploatare pentru perimetrul Certej din comuna Certeju de Sus,
Hunedoara. Agenţiei i-au fost cerute acte adiţionale ale licenţei, cantitatea
de rezerve, obligaţiile titularului, planul de refacere a mediului, dovada
constituirii garanţiei de mediu şi documente de autorizare a începerii
activităţii miniere. CIDRM a cerut informaţii referitoare la perimetrele
miniere din judeţul Maramureş: licenţele de exploatare a produselor miniere
reziduale deţinute de Romaltyn Mining alături de documentele ce au stat la baza
emiterii lecenţelor, dovada garanţiei financiare şi stadiul de avizare al
lucrărilor. Asociaţia Vira a cerut informaţii referitoare la finanţarea
obţinută de ANRM pentru derularea proiectului de informare publică privind
extracţia gazelor de şist prin fracturare hidraulică: contractul de finanţare,
bugetul, alături de informaţii privind sondajul realizat de instituţie în
cadrul proiectului.
Mining Watch alături de Asociația Vira reclamă
atitudinea feudală a ANRM ce se comportă precum un proprietar al zăcămintelor
de pe teritoriul României, în vreme ce rolul său este de administrator al
acestora în interes public. Lipsa transparenţei din activitatea acestei
instituţii nu face decât să alimenteze continuu suspiciuni de corupţie la cel
mai înalt nivel. Zone extinse din ţară pot fi afectate ireversibil prin
activităţi de minerit la suprafaţă sau de fracturare hidraulică, prin urmare
este necesară o mai mare transparenţă astfel încât comunităţile să îşi poată
asuma conştient decizia de a urmări un model de dezvoltare durabilă sau
monoindustrială.
Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi:
Mining Watch
România, Roxana Pencea, mobil: 0723024300, email: contact@miningwatch.ro
Asociația Vira, Vlad Catuna, mobil : 0754029180,
email : vlad.catuna@vira.ro
Mining
Watch România este o rețea de monitorizare creată pentru optimizarea
eforturilor de supraveghere, planificare și intervenție a societății civile și
a comunităților locale cu privire la activitățile miniere din România. În acest
sens, rețeaua desfășoară activități de monitorizare și analiză a proiectelor
miniere propuse în țara noastră și derulează acțiuni de advocacy pentru a
influența factorii de decizie astfel încât comunitățile locale din România să
aibă un cuvânt de spus în conturarea propriului viitor.
Asociația
Vira este o organizaţie nonguvernamentală cu profil cultural
înfiintată la Bârlad
în anul 2006. Începand cu ianuarie 2012, Asociaţia Vira începe să se implice în
proiecte ce au ca scop informarea, stimularea participării şi responsabilizării
civice în problema explorării şi exploatării gazelor de şist prin fracturare
hidraulică pe teritoriul României, în special în zona vaslui.
[1] http://miningwatch.ro/wp-content/uploads/2014/03/Hotarare_civ_dosar_8731_117_2013.pdf
[2] http://miningwatch.ro/wp-content/uploads/2014/03/Hotarare_civ_dosar_8733_117_2013.pdf
[3] http://miningwatch.ro/wp-content/uploads/2014/03/CertificatGrefaVira.jpg
[4] http://www.riseproject.ro/articol/documentele-confidentiale-ale-afacerii-rosia-montana/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu