Proiectul "O comunitate puternică de investigatori împotriva crimei organizate şi a corupţiei" beneficiază de un grant de 180.000 EUR din Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE şi Norvegiene. Scopul proiectului este de a
consolida şi dezvolta comunitatea de investigatori din România pentru a combate extinderea grupurilor de crimă organizată, corupţie şi criminalitate financiară. Proiectul este implementat în parteneriat cu Context Investigative Reporting Project şi Institutul Norvegian de Jurnalism.Raportul analizează evoluţia programelor de investiţii finanţate din bugetul naţional şi administrate de Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), respectiv de către Compania Naţională de Investiţii (CNI). Acesta este o continuare a unor rapoarte publicate anterior de către Expert Forum, care se concentrează pe câteva elemente cheie: modul de alocare a fondurilor, implementarea programului, achiziţii publice şi profilarea societăţilor comerciale care câştigă cele mai multe contracte, precum şi transparenţa programului.
Am inclus Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Anghel Saligny şi programele/subprogramele gestionate de Compania Naţională de Investiţii, care funcţionează în subordinea MDLPA. În ceea ce priveşte PNDL ne concentrăm asupra gradului de implementare a programului şi transparenţa acestuia, întrucât achiziţiile publice nu pot fi identificate uşor. Pentru PNI Anghel Saligny, a cărei ordonanţă de funcţionare a fost aprobată în septembrie 2021 (deci împlineşte 2 ani) ne-am uitat la achiziţii, gradul de implementare şi transparenţa programului. În cele din urmă, la CNI am realizat o analiză mai amplă, întrucât nu am analizat modul în care funcţionează instituţia şi cum se implementează programele/subprogramele în rapoartele anterioare.
Toate concluziile, analiza câştigătorilor achiziţiilor şi raportul integral sunt disponibile la https://expertforum.ro/bani-programe-investitii/.
Harta interactivă privind implementarea PNDL (iunie 2023) este disponibilă la https://expertforum.ro/apps/pndl
Concluzii:
Raportul arată că între firmele care câştigă achiziţiile publice există un număr relativ mare de câştigători care sunt legaţi de politic, fie direct, fie indirect, prin relaţii cu decidenţi sau membri din partide/conducerea unor partide. Deşi apartenenţa la un partid sau legăturile cu membri de partid nu determină neapărat succesul unei firme, datele statistice arată că poate impulsiona în anumite cazuri succesul acesteia. În unele cazuri, aceeaşi asociaţi/acţionari deţin mai multe societăţi cu care câştigă contracte, iar câteodată se asociază pentru acelaşi contract. Unele dintre aceste firme se regăsesc atât la programul Saligny, cât şi la CNI, însă au proiecte finanţate şi din PNDL. În unele cazuri, am identificat şi apropieri (inclusiv de familie) între firme şi reprezentanţi ai instituţiilor care alocă fondurile. Nu credem că problema politizării este specifică numai acestor fonduri, întrucât multe dintre aceste societăţi prestează servicii şi în alte contexte.
În cazul CNI, analiza a arătat că există firme de consultanţă sau care execută lucrări care au contracte obţinute prin proceduri competitive exclusiv cu CNI sau majoritar cu CNI. Astfel, avem un exemplu în care o societate a încheiat 135 de contracte, iar 130 dintre acestea sunt încheiate cu CNI. Deşi legislaţia nu interzice firmelor să lucreze doar cu un anumit tip de finanţator, acest gen de statistică reflectă un anumit monopol. Exemple pot fi consultate în raport. Durata de implementare a proiectelor, mai ales în PNDL, rămâne nejustificat de lungă.
Această situaţie generează şi costuri crescute ale proiectelor, care sunt suportate tot din banii publici. Astfel, perioada de la semnarea contractului până la realizarea achiziţiei şi execuţia propriu zisă poate fi de 2-3 ani. Mai mult, achiziţiile pot reprezenta una din cauzele pentru prelungirea implementării, întrucât, ca şi în cazul CNI, se pot prelungi din diverse motive, ceea ce conduce la întinderea proiectelor pe o perioadă mai mare. În cazul CNI, durata unei achiziţii poate dura şi până la 170 de zile. O altă problemă frecventă este modul în care câştigătorii implementează proiectele (nu execută corect, intră în insolvenţă etc) În aceeaşi măsură trebuie pusă în discuţie capacitatea beneficiarilor de a implementa mai multe proiecte (achiziţii, monitorizare etc), dar şi de a le menţine după finalizarea acestora. Transparenţa Programului Saligny s-a îmbunătăţit faţă de PNDL, iar datele publicate pot folosi la urmărirea implementării programului. Cu toate acestea, calitatea datelor poate fi îmbunătăţită pentru a reduce timpul şi efortul de prelucrare. Considerăm că trebuie investite mai multe resurse în colectarea, gestionarea şi interpretarea acestora - şi în general în gestionarea programelor. Mai mult, acestea ar trebui publicate respectând anumite criterii de uniformizare, pentru a ne asigura că urmărim aceleaşi standarde. De exemplu, nu este clar la ce se referă stadiul/progresul implementării. La PNDL principala deficienţă este cea legată de nepublicarea informaţiilor legate de câştigătorii achiziţiilor, dar şi despre eficienţa şi impactul programului. În cazul CNI, date despre stadiul de implementare a proiectelor sunt accesibile, însă mecanismul de aprobare a proiectelor în sine este netransparent. Nici în cazul CNI nu există o analiză clară a impactului proiectelor. În general, lipseşte o analiză concludentă (parţial acoperită de Curtea de Conturi) despre impact şi calitatea lucrărilor.
În termeni de bugete, cele două etape ale PNDL, ale căror implementare a fost prelungită până în 2024 din motive care ţin de implementare întârziată a proiectelor, au avut un buget de 46 de miliarde de lei, respectiv deconturi de 39 de miliarde în iunie 2023. Anghel Saligny are un buget pentru perioada 2021-2028 de 65,5 miliarde şi deconturi de 1,5 miliarde până în septembrie 2023. În 2023, bugetul MDLPA a fost suplimentat prin Fondul de Rezervă Bugetară pentru a acoperi finanţarea tuturor celor trei programe, astfel: 15 milioane de lei pentru PNDL 1, 160 milioane pentru PNDL 2, 100 de milioane pentru Saligny şi 200 de milioane pentru finanţarea Programului naţional de construcţii de interes public sau social. EFOR a criticat în rapoartele anterioare această practică şi consideră în continuare că utilizarea Fondului de Rezervă este improprie pentru acoperirea acestor deconturi, întrucât plata lucrărilor sau serviciilor putea fi prevăzută în bugetul anual. Mai multe detalii despre gradul de implementare a programelor se regăsesc în raport.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu