În ultimii ani, Carpathian Gold a împrumutat
207.7 milioane de dolari americani de la
banca australiană Macquarie pentru a construi proiectul minier din Brazilia. Cu
toate acestea, compania deținută în această țară - MRDM Ltda , a fost nevoită
să închidă lucrările din cauza inundațiilor în 2013. În prezent activitatea
minieră din Brazilia este în continuare suspendată . Acest lucru a dus la
pierderi masive de capital, aducând firma în pragul falimentului. Situația este
atât de gravă încât directorii Carpathian și-au dat demisia la începutul lui
2014, iar banca australiană Macquarie le-a desemnat un ofițer șef de
restructurare.
Conform declarațiilor făcute în anul 2013, compania plănuia să
folosească cash-flow-ul de la mina din Brazilia pentru a porni proiectul din
România. Cu toate acestea, fără a avea stabilitatea financiară necesară,
Carpathian Gold, a primit în dar de la ANRM licența pentru proiectul din
România. Toate demersurile au avansat în condiții total netransparente, dar sub
supervizarea atentă a Guvernului României.
Carpathian Gold este o companie junior, fără
experiență
Carpathian Gold deține în concesiune doar 2
perimetre, unul în Brazilia și unul în România. Faptul că firma este una
ne-experimentată o denotă chiar afirmațiile fostului director general, Dino
Titaro, într-un interviu acordat pentru BTV în 2013. Acesta afirma că: “Spunem
adesea că proiectul RDM din Brazilia este startul companiei și proiectul
monstru din România este ‘the company maker’ (cel care face compania)” .
În timp ce presa a promovat imediat vestea
bună primită de Carpathian Gold, ANRM refuză să răspundă solicitărilor de
informare. Condițiile pentru vânzarea zăcămintului de la Rovina sunt în
continuare tratate ca “secret de serviciu”. Astfel, nici ANRM și nicio altă
instituție a statului nu a considerat necesară informarea publicului cu privire
la concesionarea pentru exploatare pe 20 de ani a unui perimetru minier de 93,5
kilometri pătrați - adică de aproape 3 ori suprafața orașului Deva. Rovina
devine astfel primul proiect minier deținut 100% de o companie străină, fără
participarea statului român. Conform înțelegilor, Carpathian trebuie să
plătească statului român doar 4% redevență .
“Coincidență sau nu, singurul mod prin care
falimentara Carpathian putea fi salvată a fost asigurat, cu discreție, de
guvernul Ponta prin poate cea mai netransparentă instituție din România: ANRM. Desigur că vor apărea
numeroase speculații privind beneficiarii reali ai creșterii bruște a valorii
acțiunilor. Indiferent însă dacă funcționari sau politicieni români au avut de
câștigat în urma acordării licenței la Rovina, aceasta reprezintă o gură de aer
pentru operatorul minier care se sufoca în datorii în Brazilia”, a comentat
Roxana Pencea din partea rețelei Mining Watch România.
***
Note pentru editori:
Mining Watch România este o reţea de
organizaţii care se alătură comunităţilor locale în
eforturile lor de a opri proiectele miniere
distructive, la scară industrială. Mining Watch
monitorizează avizele emise de autorităţi în
beneficiul companiilor miniere şi semnalează
neregulile către factorii de decizie din
România şi, când este relevant, la nivelul UE. Printre
activităţile sale se numără acţiuni în
instanţă şi de advocacy pentru a asigura că autorităţile
aplică în mod corect prevederile legale
relevante.
Titularul proiectului este Carpathian Gold
(TSX:CPN), prin compania Samax Romania Limited, care la rândul ei deține Samax
România, societate cu răspundere limitată (SRL) înregistrată în Baia Mare.
Carpathian Gold este companie minieră junior, care propune proiectele miniere
Rovina (România) și Riacho dos Machados Gold (Brazilia). Potrivit unui anunț al
companiei din iulie 2011, Barrick Gold (TSX:ABX), cea mai mare companie minieră
din lume, cumpăra 9% din acțiunile Carpathian Gold contra sumei de 20 de
milioane de dolari.
Pentru mai multe informații: Roxana Pencea,
roxana@rosiamontana.ro, mobil: 0723-024300
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu