Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



vineri, 12 decembrie 2025

Raport CE: România își menține stabilitatea încasărilor din TVA și reduce decalajul fiscal prin digitalizare

Cel mai recent raport publicat de Comisia Europeană (CE) privind deficitul de încasare a TVA
(VAT Gap), care vizează perioada 2019 – 2024, indică un gap de conformare de 30% la
nivelul anului 2023, situându-se la același nivel cu anul 2019.

Estimările privind gap-ul de TVA pornesc de la date statistice privind consumul, pe baza
cărora se calculează valoarea TVA care ar trebui să ajungă efectiv în bugetul de stat. Această sumă estimată este apoi comparată cu valoarea efectiv încasată de stat.

Indicatorul publicat astăzi de către CE surprinde contextul macroeconomic de la nivelul anului 2023. Raportul CE evidențiază că anul 2023 a fost marcat de inflație ridicată și de creșterea accentuată a prețurilor la energie electrică, care a impus intervenții ale statului, inclusiv mecanisme de plafonare. Aceste evoluții au influențat nivelul consumului și comportamentul economic, având implicit efect asupra colectării TVA.

Pentru anul 2024, raportul CE estimează o scădere de 0.5% față de anul precedent, până la
nivelul de 29.5%.

Deși acest procent rămâne unul dintre cele mai ridicate din UE la nivelul anilor 2023 și 2024, raportul menționează că România a reușit să mențină stabilitatea veniturilor din TVA și să evite creșteri semnificative ale gap-ului, așa cum s-a întâmplat în alte state membre.
Documentul evidențiază faptul că, spre deosebire de alte state din regiune, unde deficitul de colectare s-a adâncit pe fondul inflației, România a reușit să mențină stabilitatea indicatorilor și să continue reformarea sistemului fiscal. Spre exemplu, țări precum Polonia, Ungaria sau Estonia au înregistrat creșteri mai accentuate ale gap-ului de TVA în aceeași perioadă.

„Raportul Comisiei Europene indică nevoia unor eforturi susținute pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Strategia noastrǎ este de a muta lupta cu evaziunea în zona digitală.
Faptul că am reușit să creștem veniturile din TVA în trimestrul al treilea și în luna octombrie și să menținem stabilitatea colectării, într-un context dificil inclusiv la nivel european, arată că măsurile implementate încep să producă efecte. Obiectivul nostru nu este doar să echilibrăm balanța colectării, ci să asigurăm o piață corectă. Digitalizarea elimină concurența neloială și protejează mediul de afaceri onest, asigurând totodată finanțarea necesară pentru investițiile publice majore”, a subliniat Adrian Nica, Președintele ANAF.

Cum arată cifrele ANAF în 2025

Datele Agenției Naționale de Administrare Fiscală arată că în primele 10 luni din 2025 încasările din TVA au fost în sumă de 94,31 mld.lei, respectiv cu 9,20 mld lei (indice nominal 110,81%) mai mari față de încasările din aceeași perioadă a anului 2024, când au fost încasate 85,11 mld. lei. Aceasta în condițiile în care TVA restituită în perioada analizată din 2025 către mediul economic a reprezentat 27,18 mld. lei, mai mult cu 1,96 mld. lei față de aceeași perioada din anul 2024 (25,21 mld.lei).

În perioada iulie – octombrie 2025, încasările nete din TVA au fost în sumă de 42,85 mld.lei, respectiv cu 6,55 mld lei (indice nominal 118,1%) mai mult față de încasările din aceeași perioada a anului 2024 când au fost încasate 36,30 mld. lei.

Aceste rezultate sunt strâns legate de accelerarea digitalizării și îmbunătățirea relației dintre contribuabil și stat. Instrumente precum e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T au transformat modul în care ANAF monitorizează tranzacțiile, reducând posibilitatea de a ascunde activități economice în zona gri. Totodată, creșterea cu aproape 15% a plăților digitale a contribuit direct la transparentizarea circuitelor financiare din economie.

Rezultatele pot contribui la reducerea decalajului fiscal la TVA, întrucât digitalizarea și raportarea în timp real a tranzacțiilor sporesc trasabilitatea fluxurilor comerciale și limitează practicile de fraudă în lanțurile de TVA. Aceste instrumente facilitează corelarea automată a datelor între furnizori și beneficiari, reduc discrepanțele în declarații și permit depistarea rapidă a comportamentelor neconforme, ceea ce duce la o colectare mai eficientă a TVA.
Raportul Comisiei Europene evidențiază faptul că România, alături de alte state membre, contribuie activ la eforturile comune de reducere a gap-ului de TVA la nivelul UE. Prin digitalizare, modernizare administrativă și adaptarea politicilor fiscale, România demonstrează că este pregătită să răspundă provocărilor viitoare și să valorifice oportunitățile oferite de Piața Unică Europeană.

Ministerul Finanțelor a negociat cu succes în noiembrie 2025 modificarea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA și a evitat astfel o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026. Înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României șansa de a consolida capacitatea instituțională pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri cuprinse între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu