Aderarea Croaţiei este un eveniment istoric, care readuce ţara în
locul său de drept din inima Europei. Aştept cu nerăbdare contribuţia
Croaţiei la UE, care va fi o poveste de succes, atât în beneficiul UE,
cât şi al poporului croat şi al Europei de Sud-Est ca întreg', a
declarat recent Barroso într-un interviu pentru corespondenţii croaţi de
la Bruxelles. Şeful executivului comunitar a adăugat că ţara răvăşită de război cu
două decenii în urmă este acum 'o democraţie stabilă', dar a precizat
că 'Croaţia va trebui să răspundă urgent unor
provocări importante în
ceea ce priveşte stimularea creşterii, consolidarea finanţelor publice,
promovarea competitivităţii şi asigurarea stabilităţii financiare'.
Barroso a reiterat importanţa combaterii corupţiei, în care
apreciază că Croaţia a obţinut rezultate concrete, şi a menţionat că
perioada tranzitorie de şapte ani în care statele membre pot impune
restricţii pe piaţa muncii pentru lucrătorii croaţi va trece 'foarte
repede'. Nouă state membre au anunţat până acum că vor aplica astfel de
restricţii în primii doi ani de la aderare.
Premierul croat Zoran Milanovic a declarat sâmbătă, într-o emisiune
televizată, că nu va exista niciun miracol în ţară după aderarea
Croaţiei la UE de la 1 iulie, care va marca doar începutul cursei.
'Soarele va fi la fel, acelaşi vânt va sufla, iar ploaia va cădea în
acelaşi mod', a explicat Milanovic. 'Înseamnă noi oportunităţi. Primele
secunde ale datei de 1 iulie vor marca începutul unei noi curse în care
progresul va fi vizibil', a adăugat şeful statului Ivo Josipovic.
Întrebat când va trăi populaţia mai bine, premierul croat a răspuns
că se aşteaptă ca această îmbunătăţire să aibă loc în următorii zece
ani: 'Mă aştept la zece ani de creştere moderată. Nu suntem o ţară
săracă, dar ne numărăm printre ţările mai puţin înstărite'. Josipovic a
afirmat la rândul său că stabilitatea este importantă pentru fiecare
societate. 'Este, drept urmare, important ca în fiecare an PIB-ul să
continue să crească, chiar şi cu puţin. Ar trebui să ne aşteptăm măcar
la o mică creştere'.
Croaţia, cu un PIB de 39% sub media europeană, care îl depăşeşte
doar pe cel al României şi Bulgariei, are o economie care este în
recesiune din 2009, iar rata şomajului este de 21%, notează France
Presse. Din acest motiv, părerile croaţilor despre aderarea la UE şi
manifestările care celebrează evenimentul sunt împărţite.
'300.000 de şomeri, asta vom sărbători? Are UE o baghetă magică
pentru a face să dispară toate problemele?', scrie un internaut pe
pagina oficială a guvernului croat de pe Facebook. Pe de altă parte,
Tihana Strmecki, o femeie de 48 de ani, de profesie inginer, din oraşul
Sisak, se arată optimistă. 'Sunt fericită, pentru că mereu am fost
orientaţi către Vest. Vom fi parte a Europei şi sper că nimeni nu va mai
ataca această ţară vreodată', scrie ea, referindu-se la războiul de
independenţă din 1991-1995.
Odată cu aderarea sa la UE, Croaţia are sarcina majoră de proteja
cea mai lungă frontieră externă a blocului comunitar, într-o regiune
binecunoscută pentru traficul cu fiinţe umane, droguri şi arme, în
condiţiile în care ţara face parte din aşa-numita rută balcanică, care
începe din Turcia şi mai include Grecia, Macedonia şi Serbia, scrie
site-ul EUbusiness.
Autorităţile croate trebuie să monitorizeze o graniţă de peste 1.300
km, care depăşeşte frontiera Finlandei cu Rusia, având graniţe comune
cu Serbia, Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina.
La postul de trecere a frontierei cu Muntenegru de la Karasovici,
oficialul din forţele de poliţie Stane Urlovic afirmă că 'drogurile şi
imigranţii ilegali reprezintă principala noastră preocupare'. Numai anul
trecut în jur de 6.500 de migranţi au fost prinşi în Croaţia în drum
spre Europa de Vest, provenind din Afganistan, Siria, Turcia şi Albania
şi din naţiuni africane ca Somalia sau Algeria.
Integral pe www.agerpress.ro
La postul de trecere a frontierei cu Muntenegru de la Karasovici, oficialul din forţele de poliţie Stane Urlovic afirmă că 'drogurile şi imigranţii ilegali reprezintă principala noastră preocupare'. Numai anul trecut în jur de 6.500 de migranţi au fost prinşi în Croaţia în drum spre Europa de Vest, provenind din Afganistan, Siria, Turcia şi Albania şi din naţiuni africane ca Somalia sau Algeria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu