Sărbătorea Rusaliilor- semnificație, istorie și tradiții

Sarbatoarea Rusaliilor este cunoscuta si sub denumirea de sarbatorea Cincizecimii sau a Pogorarii Duhului Sfant peste Sfintii Apostoli. Este praznuita la 50 de zile de la Invierea Domnului. Este mentionata in Noul Testament, in special in cartea Faptele Apostolilor, in al doilea capitol. Aici se spune ca Duhul Sfant Se pogoara din cer ca un vuiet mare de vant si Se imparte deasupra capului fiecaruia din cei prezenti, in chip de limbi de foc. De asemenea, se face pomenire de ea si in canonul 20 al Sinodului I Ecumenic de la Niceea, din anul 325.

Rusaliile este sarbatoarea intemeierii Bisericii crestine,

caci in aceasta zi, in urma cuvantarii insufletite a Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism circa 3.000 de suflete, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim (Fapte II, 41).

Pana catre sfarsitul secolului IV si inceputul secolului V Cincizecimea era o dubla sarbatoare: a Inaltarii Domnului si a Pogorarii Sfantului Duh. In jurul anului 400, cele 2 sarbatori s-au despartit una de cealalta, Cincizecimea ramanand numai ca sarbatoare a Pogorarii Sfantului Duh.

Sarbatoarea Cincizecimii este reactualizata in chip duhovnicesc in cadrul Sfintei Liturghii. Ori de cate ori se rosteste o rugaciune de invocare, de chemare a Duhului Sfant peste creatie si peste darurile din ea, cum ar fi painea si vinul, la Sfanta Liturghie, de fiecare data se reactualizeaza Cincizecimea.

Prin lucrare Sfantului Duh, se sterge din noi pacatul si se lucreaza asemanarea cu Dumnezeu. Nu intamplator, la Utrenia duminicala, cantam: „Prin Duhul Sfant toata faptura se innoieste iarasi dobandind starea cea dintai“. Sa nu uitam ca atunci cand ne rugam, Duhul Sfant se roaga in noi „cu suspine negraite“, dupa cum spune Sfantul Apostol Pavel.

In biserici se aduc de Rusalii frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvinteaza si se impart credinciosilor, simbolizand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, Care S-a pogorat peste Sfintii Apostoli.

Sinaxarul din Duminica Rusaliilor:
„In aceasta zi, Duminica a opta dupa Pasti, praznuim Sfanta Cincizecime. Si aceasta sarbatoare am luat-o din cartile iudeilor. Caci dupa cum aceia praznuiesc Cincizecimea lor, cinstind numarul de sapte, dar si pentru ca au primit Legea dupa trecerea a cincizeci de zile de la Pasti, tot astfel si noi praznuim cincizeci de zile de la Pasti, primind Duhul cel Preasfant, care ne da Legea, ne calauzeste spre tot adevarul si ne invata cele placute lui Dumnezeu. Sa se mai stie ca la evrei erau trei sarbatori mari: Pastile, Cincizecimea si Sarbatoarea Corturilor. Pastile in amintirea trecerii Marii Rosii; caci cuvantul paste inseamna «trecere». Si sarbatoarea aceea o preinchipuia pe a noastra, care este trecerea si intoarcerea din nou de la intunericul pacatului, la rai.

În ziua Pogorârii Sfântului Duh, după Sfânta Liturghie, se săvârşeşte vecernia Plecării genunchilor, ritual care se deosebeşte de slujbele obişnuite. Preotul este îmbrăcat cu toate veşmintele liturgice; el citeşte, stând în genunchi, în faţa Sfintelor Uşi, şapte rugăciuni, împărţite în trei grupe. În Duminica Rusaliilor, credincioşii îngenunchează pentru că tradiţia creştină spune că participanţilor la ritualul Plecării ghenunchilor li se împlineşte cea mai fierbinte dorinţă.

 În această zi sfântă se practică ritualuri care să îndepărteze puterea Rusaliilor, cunoscute în popor ca zâne rele, iele sau împărătesele văzduhului. În tradiţia populară se spune că acela care pândeşte Rusaliile şi doreşte să le vadă dansând va avea probleme mari de sănătate.

 În biserici se aduc în ziua de Rusalii frunze de nuc şi flori de tei. După ce sunt sfinţite, aceste ofrande se împart credincioşilor, ca simbol al limbilor de foc pogorâte asupra apostolilor. Tradiţia spune că este bine ca ramurile verzi cu frunze de nuc şi flori de tei să împodobească ferestrele casei şi icoanele, având puteri protectoare împotriva ielelor şi a pagubei.

Rusaliile sunt zâne capricioase. În credinţa populară, Rusaliile sunt zâne capricioase şi răzbunătoare. Ele dansează în văzduh sau pe pământ în timpul nopţii, aşezate în cerc. Dacă un sătean calcă pe câmp, pe locul unde au dansat Rusaliile, un loc unde iarba rămâne arsă, acesta se îmbolnăveşte şi nu mai poate să meargă, fiindcă „a fost luat de Rusalii”.

 Ceata căluşarilor îi vindecă pe cei cu minţile rătăcite de iele.
De Rusalii este specific „Dansul Căluşarilor”, ca un remediu pentru starea sufletească a celor care au văzut sau se tem de Dansul ielelor. Căluşarii merg la casele sătenilor care au probleme de sănătate sau cred că ielele le-au „pocit” minţile.

Talismanele protectoare se poartă la brâu.

Tot în ziua de Rusalii, în multe zone ale ţării, oamenii se protejează de pagubă sau de necazuri „nefireşti” cu ajutorul talismanelor. Cel mai puternic talisman este realizat din frunze de pelin, boabe de usturoi şi tămâie şi se păstrează într-o punguţă roşie, care se poartă la brâu.

 În prezent, prima şi a doua zi de Rusalii se numără printre liberele legale incluse în Codul muncii - singurul act normativ în vigoare ce prevede în ce zile de sărbătoare legală nu se lucrează.

 Mai multe detalii  accesand https://www.crestinortodox.ro/sarbatori/pogorarea-sfantului-duh/sarbatoarea-rusaliilor-152341.htm