București, 1 iunie 2017: Unui copil din patru din întreaga lume i se refuză copilăria, potrivit
unui raport al organizației internaționale Save the Children, care include un
index global al țărilor unde copilăria este mai mult sau mai puțin amenințată. România ocupă locul 52 din
172, sub țări ca Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban,
Tunisia, Bulgaria, Mauritius, Iordania (medie superioară României). Dintre toți
indicatorii urmăriți în raport, mortalitatea infantilă și rata nașterilor
înregistrate în rândul adolescentelor sunt cele mai îngrijorătoare. Țara noastră
se numără printre țările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale
copiilor sub 5 ani (11,1 la mie), iar din 1000 de adolescente între 15 și 19
ani, 34 sunt mame.
Raportul Copilării
furate, lansat chiar de Ziua Internațională a Copilului, arată că cel puțin
700 de milioane de copii - și posibil sute de alte milioane - și-au sfârșit
copilăria mult mai devreme decât trebuia, din cauze care variază de la violența
extremă și conflicte la căsătoriile și sarcinile timpurii, la exploatarea prin
muncă până la sănătatea precară și lipsa accesului la educație.
Indicele privind sfârșitul
copilăriei (End of Childhood Index)
clasifică 172 de țări, luând în considerare zone în care copilăria este cel mai
puțin afectată și zone în care este cel mai mult erodată. Indicatorii utilizați
pentru a măsura sfârșitul copilăriei sunt: mortalitatea sub cinci ani,
malnutriția care stopează creșterea, abandonul școlar, exploatarea copiilor
prin muncă, căsătoriile timpurii, sarcina în adolescență, strămutarea cauzată
de conflicte și omuciderea copiilor. La nivelul cel mai de jos se
situează Nigerul, urmat de Angola, Mali, Republica Central-Africană și Somalia.
La polul opus, țările în care copilăria este cel mai puțin amenințată sunt
Norvegia, Slovenia, Finlanda, Olanda și Suedia, toate aflate în Europa.
Gabriela
Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România, a
spus : ”Copiii care cresc în zone de
război, amenințați de grupări violente, suferind și murind de diverse boli și
experimentând discriminări severe sunt privați de tot ceea ce îi face copii.
Este inacceptabil că, în 2017, milioane de copii din întreaga lume încă nu au
dreptul să fie în siguranță, să învețe, să crească și să se joace. Trebuie, și
putem, să facem mai mult decât atât.”
“Chiar dacă țările
în care copilăria este cea mai amenințată se află în Vestul și centrul Africii
sunt semne de speranță și progres. De fapt, din 1990, în regiune, numărul
copiilor morți sub până la vârsta de cinci ani s-a înjumătățit”, a
adăugat aceasta.
Poziția României în lume cu privire la copiii lipsiți de
copilărie
România ocupă locul 52 în raport, fiind clasificată în cea de-a doua categorie - ”câțiva copii își pierd copilăria”.
Aflate peste sau puțin sub media indicatorilor obținută de țara noastră se
numără țări ca Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban,
Tunisia, Bulgaria, Mauritius, Iordania (medie superioară României) sau ca
Chile, Armenia, Tonga, Barbados, Turcia, Algeria, Sri Lanka (medie apropiată).
Dintre membrii Uniunii Europene, doar România și Bulgaria nu figurează în topul
clasamentului format din 37 de țări cu scoruri mari sau foarte mari în ceea ce
privește sănătatea, nutriția, educația și protecția copiilor.
Copii cu copii – riscurile sarcinii în adolescență
Efect al lipsei accesului
la îngrijiri și educație pentru sănătatea sexuală și a reproducerii, rata
nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani este cea
mai îngrijorătoare, România înregistrând 34
de nașteri la 1.000 de adolescente. În Europa, doar două state prezintă o
situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv
38,3 de nașteri. Este un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un
număr mai mare de nașteri în adolescență decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad
Tabago (30,8), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8),
Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3),
Mauritius (28,3).
În plus, datele Eurostat
(2015) arată că, în Uniunea Europeană, România înregistrează cel mai mare număr
de nașteri cu mame între 10 și 17 ani (9,282 de nașteri, adică 4,7% din totalul
nașterilor din 2015, din care 676 erau minore între 10 și 14 ani). Această
situație a determinat Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale și
culturale să atragă atenția Guvernului României că a devenit urgentă adoptarea
unei strategii naționale pentru a asigura accesul la educație sexuală și consiliere
privind sănătatea reproductivă pentru tinerele și adolescentele din țară.
Mortalitatea sub vârsta de cinci ani
Lipsa unei acoperiri cu
servicii medicale universale, precum și lipsa unei alimentații suficiente și o
calitate slabă a apei potabile îi expune pe cei mai dezavantajați copii la un
risc foarte ridicat de deces. Aceste cauze sunt valabile și pentru România,
care se numără printre țările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale
copiilor sub cinci ani (11,1 la o mie de
nașteri), doar Moldova și Albania având rate mai ridicate. Prin comparație,
rate de patru ori mai mici înregistrează Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia
și Slovenia.
Impactul devastator al căsătoriilor timpurii
Căsătoria înainte de vârsta
de 18 ani reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor și este ilegală într-un
număr tot mai mare de țări. Căsătoria timpurie are consecințe devastatoare
pentru viața unei fete, a cărei copilărie se termină mult prea curând, prin
intrarea forțată în perioada de maturitate și maternitate, înainte de a fi
pregătită din punct de vedere fizic și mental. Ele se simt adesea lipsite de
putere și sunt private de dreptul la sănătate, educație și siguranță. Căsătoria
timpurie îi afectează, de asemenea, și pe băieți, însă într-o măsură mult mai
redusă decât în cazul fetelor.
În privința acestui
indicator, România nu a ieșit din zona de risce, deși legislația permite
căsătoria doar între majori, copiilor mai mari de 16 ani fiindu-le permisă doar
în cazuri excepționale în temeiul unui aviz medical, cu încuviințarea
părinților sau a tutorelui și cu autorizarea din partea instanței de tutelă. Astfel,
în România, 6,7% dintre adolescenți cu
vârsta între 15 și 19 ani s-au căsătorit. Doar Moldova (9,9%), Rusia
(7,5%), Ucraina (6,4%), Albania (6,5), Belarus (7,5%) și Bulgaria (8,4%)
înregistrează valori apropiate. Media europeană este de aproximativ 2%.
Surprinzător, țări din alte zone ale lumii confruntate cu multiple probleme
economice și politice înregistrează valori sub cea a României: Ghana (6,4%),
Iordania (5,9%), Kazakhstan (4,6%), Mongolia (5,3%), Namibia (5,4%), Swaziland
(4,3%) și Brazilia (3,9%).
Lipsa educației ca factor de menținere a copiilor captivi
în sărăcie
La indicatorul abandon
școlar în ciclul primar și gimnazial, România rămâne printre țările care se
confruntă în mod serios cu această problemă, cu un procent de 12,1, considerat ca fiind scăzut prin
raportarea la situația globală, însă îngrijorător la nivel european. Continuând
comparația cu statele europene, România este depășită doar de Moldova (17,9%)
și Macedonia (13,1), celelalte state cu excepția Maltei (10,4) situându-se sub
valoarea de 10 procente (Bulgaria – 8,6%, Ungaria – 5,3%, Ucraina - 2,7%,
Finlanda- 2%, Spania – 0,7% etc.).
Raportul mai arată că:
- În fiecare zi, mai mult de 16.000 de copii mor, înainte de a împlini
vârsta de cinci ani, cel mai adesea din cauze prevenibile.
- Aproximativ o pătrime din numărul total de copii sub cinci ani (156 de
milioane) au dezvoltarea fizică și mental încetinită din cauza
malnutriției.
- Unul din șase copii de vârstă școlară din întreaga lume nu este, în
acest moment, inclus în sistemul de educație.
- Conflictul a forțat aproape un copil din 80 să plece de acasă.
- 168 de milioane de copii din întreaga lume sunt exploatați prin muncă
- în cazul a 85 de milioane fiind vorba despre munci riscante - ,
număr care depăsește totalul copiilor care trăiesc în Europa (138 de
milioane).
- O fată din cinci se căsătorește la fiecare șapte secunde.
- La fiecare două secunde, o adolescentă naște.
"În
2015, lumea a făcut această promisiune, ca până în 2030, toți copiii vor
școlarizați,protejați și sănătoși, indiferent de locul unde se află. Chiar dacă
acesta este un obiectiv ambițios, se poate atinge, dacă guvernele investesc în
toți copiii, pentru a le garanta copilăria pe care o merită”, a
mai spus Gabriela Alexandrescu,
Președinte Executiv Salvați Copiii România.
În continuitate cu campania Every Last Child, Save the
Children cere guvernelor să se asigure că niciun copil nu moare din cauze
prevenibile sau tratabile, nu este supus violenței extreme, nu este privat de
viitorul său ca rezultat al malnutriției, căsătoriei timpurii sau forțate,
sarcinii timpurii sau muncii forțate și că toți copiii au acces la educație de
calitate.
Pentru a dona sau semna petiția care solicită guvernelor
să crească investițiile în copii, accesați endofchildhood.org.
Despre Organizaţia Salvaţi
Copiii
Salvați Copiii este o organizație neguvernamentală, asociație de utilitate
publică, non-profit, democratică, neafiliată politic sau religios, care
militează activ pentru protecția drepturilor copilului în România, din 1990, în
acord cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile
Copilului, cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și cu
legislația României.
Salvați Copiii adoptă o poziție independentă în raport cu acțiunile și
măsurile instituțiilor, recunoscând că implementarea legislaţiei şi a
politicilor publice în materia drepturilor copiilor nu poate ignora strânsa
colaborare dintre autorităţi, familie, copii şi societatea în care fiecare actor
implicat îşi acceptă responsabilitatea conform principiilor unui parteneriat
autentic şi viabil.
În calitate de membru al Save the Children International, cea mai mare
organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care
cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA
noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la
supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a
obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi
producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. În cei 27 de
ani de activitate, peste 1.500.000 de copii au fost implicați în programele și
campaniile Organizației Salvați Copiii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu