Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



luni, 1 iunie 2015

Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2015-2019

Guvernul a adoptat Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2015-2019. Hotărârea de Guvern adoptată creează cadrul instituțional necesar reintegrării sociale a persoanelor private de libertate, punând accentul pe rolul activ pe care trebuie să-l dobândească factorii instituționali și comunitari. Noua abordare este, astfel, deopotrivă orientată către persoana privată de libertate și către instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale care trebuie să inițieze, încă din perioada de detenție, demersurile de incluziune socială.
Instrumentul prin care se asigură implementarea Strategiei este Planul Național de Implementare, care conține obiectivele strategice, obiectivele specifice, activitățile, termenele, responsabilii, resursele și indicatorii de rezultat. Monitorizarea și raportarea implementării Strategiei se realizează de către Comisia Interministerială, în baza Planului Național de Implementare. Atingerea obiectivelor stabilite se reflectă în Raportul anual de monitorizare.

Strategia pornește de la o serie de studii, rapoarte și cercetări care evidențiază, printre altele:
•    Insuficiența resurselor materiale și financiare alocate pentru procesul de reintegrare socială a persoanelor private de libertate și a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate.
•    Insuficienta adaptare a cadrului normativ la nevoile procesului de reintegrare socială.
•    Absența unor politici de reintegrare socio-profesională coerente.
•    Existența prejudecăților și a stereotipurilor.
Obiectivele strategice avute în vedere, în acest context, sunt:
•    Dezvoltarea capacității instituționale și interinstituționale în domeniul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate și a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate. În cadrul acestui obiectiv se vor urmări: formarea personalului cu atribuții în domeniul reintegrării sociale, dezvoltarea infrastructurii instituționale și interinstituționale, analizarea, modificarea și completarea cadrului normativ pentru asigurarea continuității serviciilor acordate persoanelor private de libertate, elaborarea și implementarea unor proceduri interinstituționale pentru procesul de reintegrare socială
•    Dezvoltarea programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială din perioada detenției și informarea opiniei publice.
•    Facilitarea asistenței post-detenție la nivel sistemic. În cadrul acestui obiectiv se vor urmări: dezvoltarea și consolidarea de parteneriate între instituțiile și autoritățile publice, asociațiile și organizațiile neguvernamentale și comunitățile locale în vederea facilitării reintegrării sociale, asigurarea continuității intervenției destinate persoanelor care au executat pedepse în perioada post-detenție, analizarea, modificarea și completarea cadrului normativ referitor la întreprinderile sociale, la centrele de incluziune socială.
Prin aplicarea Strategiei, se estimează diminuarea recidivei după închisoare de la 40% la 30%, diminuarea costurilor cu anchetarea, judecarea, condamnarea și executarea pedepselor pentru circa 1000 de persoane, prevenirea unui număr de aproape 1000 de infracțiuni patrimoniale și contra persoanei, aducerea în câmpul muncii a aproape 1000 de recidiviști. Cheltuielile estimate pentru implementarea Strategiei se ridică la circa 306 milioane lei, eșalonate pe cinci ani, respectiv 2015-2019. Finanțarea va fi asigurată din fonduri europene și din bugetul național, fiind incluse sume în bugetele Ministerelor Justiției, Educației, Muncii, Sănătății, Afacerilor Interne, autorităților locale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu