Relatarea pe care Sulpicius Severus ne-o prezintă despre copilul Martin pare o poveste a zilelor noastre. Avea doar 10 ani când a fugit de acasă. O fugă inexplicabilă, dacă suntem atenţi la spusele părinţilor, deoarece familiei nu-i lipsea aproape nimic.
Îl voiau soldat
Tatăl său părăsise Panonia B actuala Ungarie B pentru a se stabili la Ticinum, actuala Pavia. Aici primise, ca recompensă pentru serviciul prestat imperiului în calitate de tribun, o splendidă fermă. Acum, sclavii cultivau acel pământ fertil şi îi asigurau un venit de invidiat, şi singura preocupare era aceea de a-i prevedea un viitor sigur fiului lor, Martin, copil foarte energic, care, cu siguranţă, ar fi făcut cinste carierei militare. Nu întâmplător îl numise Martin, micuţul Marte, zeul războiului.









































