O serie de
măsuri benefice mediului de afaceri sunt cuprinse în proiectul de Ordonanță de
Urgență pentru modificarea Codului Fiscal, analizată astăzi, în primă lectură,
în ședința de Guvern.
Astfel, Guvernul are în vedere
majorarea numărului microîntreprinderilor care să beneficieze de impozit de 1%
pe veniturile realizate, prin creșterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere
de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. În prezent, IMM-urile care
realizează cifra de afaceri între 500.000 de euro și 1 milion de euro plătesc
impozit de 16% pe profit.
Mai exact,
modificările vizează:
Ø majorarea
limitei de încadrare în acest sistem de impunere de la 500.000 euro la 1.000.000 euro;
Ø includerea, în acest sistem, a tuturor
firmelor care realizează venituri din consultanță și management, față de
condiția care există în prezent de a nu aplica acest sistem dacă realizează mai
mult de 20% din aceste tipuri de venituri;
Ø includerea în acest sistem și a persoanelor
juridice, care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din
domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de
noroc și din domeniul extracției resurselor naturale);
Măsura este benefică mediului de afaceri având
în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului
și administrării impozitului.
O altă modificare stabilește că sancționarea unui agent economic cu
refuzul dreptului de deducere a TVA este posibilă doar dacă există probe că
acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații
comerciale.
Totodată, ordonanța transpune în legislația
națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării
profiturilor companiilor multinaționale, prin:
Ø
limitarea
deductibilității dobânzilor;
Ø
introducerea
impozitării la ieșire - previne erodarea bazei impozabile în cazul unui
transfer de active în afara României;
Ø
introducerea
regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor
beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;
Ø
introducerea
normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea
evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din
paradisuri fiscale.
De
asemenea, se propune extinderea confiscării și asupra mijlocului de transport
pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate - alcool
și produse din tutun.
Totodată, prin proiectul de ordonanță, Guvernul are în vedere reducerea cotei de
impozit pe venit de la 16% la 10%. Astfel, cota
de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din
activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiţii, (mai
puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%),
din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii
și din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra
veniturilor populației și, implicit să contribuie la creșterea nivelului de
trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește
creșterea investițiilor.
Alte modificări aduse Codului fiscal vizează:
Ø Majorarea nivelului
salariului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, după
cum urmează:
ü de la 1500 lei (în
prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă,
în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere,
ü de la 3000 lei (în
prezent) la 3600 lei - limita maximă până la care deducerile se acordă în mod
degresiv.
Pentru salariații care realizează venituri brute
lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.
Scopul măsurii este să fie menținut numărul
persoanelor care beneficiază de aceste deductibilități în condițiile majorării
salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la
angajator la angajat.
Ø
Reducerea cotei totale a
contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la
39,25% la 37,25%;
Ø
Reducerea numărului
contribuțiilor sociale de la 6 la 3, respectiv contribuția de asigurări sociale
(CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuția
asiguratorie pentru muncă;
Astfel, contribuțiile sociale obligatorii vor
fi:
ü contribuția
de asigurări sociale (CAS) în cotă de:
a) 25 % datorată de către persoanele fizice care au
calitatea de angajați și de către persoanele fizice pentru care există
obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
b) 4 % datorată în cazul condițiilor deosebite de
muncă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori
sau sunt asimilate acestora;
c) 8 % datorată în cazul condiţiilor speciale de
muncă şi altor condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi
completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au
calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
ü contribuția
de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% datorată de către persoanele fizice care
au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei
de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.
ü contribuţia
asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% datorată de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea
de angajatori sau sunt asimilate acestora.
Ø Transferul sarcinii fiscale a obligațiilor
privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate
salariilor, astfel:
ü CAS și CASS se datorează de către
persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor
individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și
CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente
salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează
acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul
a fost activ;
ü o cotă suplimentară de CAS (de 4%,
respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă
definite potrivit legii.
Ø Se introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% din
veniturile din salarii - datorată de
angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de
garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru
plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază
salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite
pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli
profesionale.
Ø Modificarea modului de stabilire a CAS și a
CASS, în sensul că persoanele fizice care realizează venituri din activități
independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane
fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii
de venituri, nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat.
Astfel, baza de calcul a CAS va fi venitul ales, care este cel puțin egal cu
salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul al CASS va fi salariul minim
brut pe țară.
Ø Exceptarea de la plata CAS a
persoanelor fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai
pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există
obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul
monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile
respective (ex. avocații salarizați, etc.). În prezent, excepția se
aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv
persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de
asigurări sociale, ceea ce generează
inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de
pensii.
Ø În contextul majorării cotei CASS datorată
pentru persoanele fizice asigurate în sistemul de sănătate, de la 5,5% la 10%,
pentru care, în prezent, contribuția se suportă de la bugetul de stat, se
modifică modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor
care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru
creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de
persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi
asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu
realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de
sănătate.
Tot astăzi, Guvernul a analizat astăzi, în
primă lectură, un proiect de Ordonanță de Urgență și un proiect de Hotărâre de
Guvern ce include măsuri
Astfel, salariul minim brut pe tara va
crește de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit
unui proiect de Hotărâre discutat în primă lectură, în ședința de astăzi a
Executivului.
Totodată, printr-un proiect de Ordonanță
de Urgență, Guvernul propune majorarea indemnizației minime de creștere a
copilului, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, față de 1.233 de lei cât
este în prezent. Pentru asigurarea acestei creșteri, indemnizația de creștere a
copilului nu va mai fi raportată, pe viitor, la salariul minim, ci la Indicele
Social de Referință (ISC), care este astăzi de 500 de lei, iar indemnizația va
fi de două ori și jumătate ISC.
Potrivit aceluiași act normativ, pensia
minima va crește, de la 1 iulie 2018, la 640 de lei, iar punctul de pensie va
ajunge la 1.100 de lei.
Aplicarea Venitului Minim de Incluziune
(VMI) a fost amânată cu un an, până la 1 aprilie 2019, având în vedere că
sistemul informatic nu este, încă, pregătit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu