Campanii gratuite de testare, stadializare şi direcţionare la tratament a pacienţilor cu boli hepatice

Universitatea de Medicina şi Farmacie "Grigore T.Popa" din Iaşi, împreună cu Asociaţia Română Anti-Sida (ARAS) şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta "Sf. Spiridon" Iaşi lansează Campania de informare, educare şi conştientizare printr-o serie de evenimente judeţene ce anunţă campanii gratuite de testare, stadializare şi direcţionare către tratament a pacienţilor cu boli hepatice în judeţele incluse în proiectul LIVE(RO)2-EST.

Obiectivul proiectului consta în furnizarea de servicii medicale de prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic şi direcţionare către tratament al pacienţilor cu boli hepatice cronice, secundare infecţiilor virale cu virusurile hepatice B/D şi C, din judeţele Bacău, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Brăila, Buzău, Constanta, Galaţi, Tulcea şi Vrancea.

În contextul pandemic cauzat de COVID-19 care a pus o presiune deosebită asupra sistemului de sănătate, în ultimii doi ani, 2020 şi 2021 nu se relevă o îmbunătăţire în depistarea cazurilor de hepatită virală cronică.

Organizaţia Mondială a Sănătaţii (OMS) arată că în Europa 13,3 milioane de persoane trăiesc cu hepatită cronică B (1,8% din adulţi) şi 15 milioane de persoane cu hepatită C (2,0% din adulţi) iar două treimi din persoanele infectate trăiesc în Europa de Est şi Asia Centrală.

Hepatita B provoacă aproximativ 36.000 de decese, iar hepatita C aproximativ 86.000 de decese pe an în cele 193 state membre ale OMS. La nivel global, o persoană moare la fiecare 30 de secunde din cauza unei boli legate de hepatită

Conform INSP-CNSCBT, în România, în anul 2020 au intrat în sistemul naţional de supraveghere pentru hepatitele virale B şi C un număr de 48 de cazuri, de aproape 5 ori mai puţine faţă de anul precedent. În anul 2020 în sistemul naţional de supraveghere pentru hepatitele virale acute B şi C, în judeţul Suceava, s-au înregistrat 0 cazuri noi iar în anul 2021 s- a înregistrat 1 caz nou de hepatita B.

La sfârşitul anului 2021 în statistica pe judeţ figurează un număr total de 11.534 persoane suferinde de ciroza şi alte afecţiuni hepatice cronice.

Măsuri aplicate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) în vederea limitării infectării persoanelor cu virusul hepatic:
- intensificarea activităţilor de promovare a sănătăţîi în populaţia generală şi în grupele cunoscute că fiind la risc pentru HVB şi HVC;
- intensificarea activităţilor de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, în funcţie de specificul unităţîi şi de riscul pe care îl presupun diferitele proceduri medicale

Prevenţia adevărată a hepatitei virale - VACCINAREA, prin estimarea acoperirii vaccinale şi derularea activităţii de vaccinare prin programe naţionale de sănătate, prin cabinete medicale de familie.

Activitatea de estimare a acoperirii vaccinale se desfăşoară bianual: în lunile februarie şi august, prin identificarea numărului de copii înscrişi pe listele tuturor medicilor de familie din mediul urban şi rural, copii care sunt vaccinaţi corespunzător vârstei prevăzute în calendarul naţional de vaccinare. În anul 2021 dintr-un număr total de 1564 copii de vârstă 1-2 ani, catagrafiaţi de către medicii de familie au fost vaccinaţi 1090.

Motivele nevaccinării sunt:
- Contraindicaţîi medicale - 10,3%
- Refuz părinte - 18,73%
- Neprezentare - 18,15%
- Născut în străinătate - 3,77%

În judeţul Suceava, în cadrul unităţilor administrative teritoriale îşi desfăşoară activitatea un număr de 75 Asistenţi Medicali Comunitari şi şase mediatori sanitari, după cum urmează:
- mediul urban: şase asistenţi medicali comunitari şi patru mediatori sanitari
- mediul rural - 69 asistenţi medicali comunitari şi doi mediatori sanitari

Asistenţa medicală comunitară, reprezintă primul nivel al furnizării de servicii medicale din asistenţa primară, este direct implicata în educaţia sanitara a populaţiei şi poate fi implicată în recomandarea infirmată a participării populaţiei la testare.

Importanţa depistării hepatitelor virale cronice este indicată de prevalenţa ridicată a hepatitelor virale cronice, de vârstele tot mai scăzute la care apar, dar mai ales trebuie ţinut seama de consecinţele grave şi ireversibile în hepatitele netratate. Nu trebuie să vă lasaţi păcăliţi de faptul că infecţia cu virus hepatic B, C sau D nu dă mereu simptome.

Spre deosebire de virusul hepatic A, virusul B poate cauza atât o forma acută de hepatită, cât şi una cronică. Hepatita B este cea mai frecventa afecţiune cronică din lume, iar depistarea timpurie prin testare a infecţiei virale este primul pas pentru prevenirea afectării severe a ficatului!