Creșterea promovabilității la bacalaureat ascunde incapacitatea statului de a oferi o alternativă pentru unul din doi absolvenți de gimnaziu. Ratele de promovare cresc pentru că mulți tineri nu mai dau acest examen!
Incapacitatea statului român de a oferi tinerilor șansa unui viitor
decent este evidentă în momentul în care ne dăm seama că aproape jumătate
dintre absolvenții de gimnaziu ajung să nu promoveze bacalaureatul.
Realitatea este cosmetizată de... statistici. Dacă ne uităm la ratele
de promovabilitate a examenului de bacalaureat, observăm că acestea se înscriu
pe o tendință ascendentă. Însă, dacă ne raportăm la numărul elevilor care au
absolvit gimnaziul, vom vedea că, în medie, aproape unul din doi elevi nu obțin
diploma de bacalaureat. Cifrele sunt preluate dintr-o analiză a specialiștilor
de la Centrul de Politici Publice al Universității de Vest din Timișoara[1].
Concluzia acestora este una alarmantă: ratele de promovare a bacalaureatului
cresc pentru că mulți tineri nu mai dau acest examen!
Această situație este una foarte nefericită pentru fiecare dintre noi,
în primul rând pentru tinerii care ajung să renunțe la bacalaureat. Prea puțini
dintre ei găsesc o alternativă în învățământul profesional. Ce se întâmplă cu
acești tineri, ce șanse au ei de a se realiza, de a duce o viață decentă în
România? Avem nevoie de investiții, de asumare, de proiecte concrete, pentru a
le oferi o promisiune credibilă acestor tineri că pot să rămână în România și
să își găsească locul lor în viață.
Desigur, această incapacitate de a găsi o soluție - alta decât aceea de
a-i îngrămădi în universități pe locuri cu taxă sau la specializări fără
cerere, ceea ce am văzut înainte de 2010, are efecte imense asupra dezvoltării
României. Aproape jumătate dintre generațiile de tineri nu contribuie la
dezvoltarea României, într-o etapă în care am ajuns la un deficit de forță de
muncă. Desigur, după 8 - 12 ani în care le-a fost plătită școlarizarea, din
banii noștri, ai tuturor celor care contribuim la bugetul de stat.
Bacalaureatul diferențiat nu este o soluție, ci încă un remediu care ne
deturnează de la problema reală: incapacitatea statului român de a găsi o
soluție pentru acești tineri. Esențială este o alternativă, care, indiferent
cum se numește, filieră tehnologică, școli de meserii, învățământ dual, să
constituie baza pentru evoluția profesională a acestor tineri.
Pentru ca aceste lucruri să devină realitate este nevoie atât de voință
politică, cât și de expertiză. Îmi manifest public intenția de a căuta
susținere pentru un proiect legislativ prin care să adaptăm legislația din
domeniu. Astfel, vom da șansa la un viitor decent zecilor de mii de tineri pe
care statul omite să îi includă în statistici.
Rectorul
Universității de Vest din Timișoara
Prof.
univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea
COMUNICAT DE PRESĂ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu