Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!
marți, 4 februarie 2025
Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului
Cancerul reprezintă a doua cauză de mortalitate atât în țara noastră, cât și la nivel internațional, fiind una dintre cele mai importante provocări ale sănătății publice la momentul actual. Cancerul nu este o singură boală, ci ungrup de peste 200 boli oncologice descrise, care necesită diagnostice și tratamente specifice și care afectează fiecare pacient și familia acestuia lor în mod diferit Impactul negativ la nivel personal cât și impactul financiar și socio-economic la nivel societal este unul semnificativ.
În România, în anul 2023, și-au pierdut viața din cauza cancerului 46.405 persoane[1], iar la nivelul Uniunii Europene (UE) se estimează că, s-au produs 1,3 milioane de decese din cauza acestei maladii, în anul 2022. Localizările cancerului cu cele mai mari rate de mortalitate la nivelul UE sunt cancerul de plămân, cancerul colorectal, cancerul de sân și cancerul pancreatic.[2]
În același timp, au fost diagnosticate 100.471 de cazuri noi de cancer în România și 2,7 milioane de cazuri noi de cancer în Uniunea Europeană.[3] Cazurile noi diagnosticate cel mai frecvent în UE sunt cele de cancer de sân, colo-rect, prostată, col uterin și plămân.[4]
Se estimează că numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va crește cu 18,39% până în 2040, prin schimbările demografice care se produc.[5]
Pe lângă pierderea de vieți omenești, cancerul determină și suferința persoanelor afectate și a familiilor acestora, conduce la pierderi economice asociate diagnosticării și tratamentelor necesare, scăderii productivității muncii și a deceselor premature.
Principalii factori de risc care contribuie la povara globală a cancerului sunt factorii comportamentali: consumul de tutun, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea, inactivitatea fizică și stresul cronic. Riscul de a dezvolta cancer este influențat, pe lângă stilul de viață al fiecăruia de factorii genetici, biologici, dar și de factorii de mediu.
În ceea ce privește impactul factorilor de risc comportamentali, în țara noastră se estimează că:
aproximativ 21% dintre cancere sunt atribuite consumului de tutun, similar cu alte țări din Europa Centrală și de Est [6],
obezitatea este factorul de risc care contribuie la aproximativ 4,2% dintre cazurile de cancer[7],
iar 6,8% dintre cazurile de cancer sunt atribuite consumului de alcool.[8]
Faptul că această maladie are un debut insidios, greu de recunoscut și impactul său devastator asupra vieții omenești, au făcut-o una dintre cele mai de temut boli ale zilelor noastre. Cu toate acestea, cancerul este o boală care poate fi în mare parte prevenită, depistată precoce și tratată cu șanse de vindecare îmbunătățite.
Subliniem că prevenția reprezintă cea mai eficientă intervenție de control a cancerului.
Codul European împotriva cancerului cuprinde un set de 12 recomandări pe care fiecare persoană le poate aplica, fără să fie necesare abilități specifice sau sfaturi suplimentare. Atragem atenția asupra importanței adoptării unor comportamente sănătoase pentru reducerea riscului de cancer precum: neînceperea fumatului, sau stoparea acestuia, adoptarea unei alimentații sănătoase și practicarea activităților fizice cu regularitate cu păstrarea unei greutăți corporale optime șiabstinența de la consumul de alcool.
De asemenea, în cadrul modalităților de prevenție, prevenția secundară prin diagnosticarea precoce a cancerului rămâne esențială. Examenele de screening si controalele medicale periodice duc la depistarea celor mai frecvente cancere în stadii precoce, ceea ce înseamnă creșterea smnificativă a șanselor de supraviețuire și vindecare.
[1] https://insp.gov.ro/centrul-national-de-statistica-in-sanatate-publica-cnssp/date-statistice-pagina-de-descarcare/
[2] https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-01/jrc_CancerEstimates2022_factsheet.pdf
[3] jrc_CancerEstimates2022_factsheet.pdf
[4] https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/994-who-europe-euro-fact-sheet.pdf
[5] https://ecis.jrc.ec.europa.eu/explorer.php?$0-4$1-All$4-1,2$3-0$6-0,85$5-2022,2040$7-7$21-0$2-All$CLongtermChart1_1$X0_-1-AE27$CLongtermChart1_2$X1_-1-AE27$CLongtermChart1_3$X2_-1-AE27$CLongtermChart1_4$X3_14-$X3_-1-AE27$CLongtermTable1_6$X4_-1-AE27
[6] https://cancerpreventioneurope.iarc.fr/european-code-against-cancer/tobacco-related-cancers-and-prevention/#:~:text=Tobacco%20smoking%20is%20the%20major%20preventable%20cause%20of,in%205%20cancer%20cases%20in%20Europe%20in%202018%29.
[7] https://gco.iarc.who.int/causes/obesity/tools-map
[8] https://gco.iarc.who.int/causes/alcohol/tools-map?mode=1&sex=0&population=1&continent=0&cancer=40&key=paf&age_group=3
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu