Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



miercuri, 12 februarie 2025

PESTE 2.400 DE PERSOANE AU SOLICITAT AZIL ÎN ROMÂNIA, ÎN ANUL 2024

 
În anul 2024, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, au fost depuse 2.467 de cereri de azil. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate la centrele regionale de proceduri și cazare din Timișoara - 1.346, București - 797 și Giurgiu - 108, iar restul au fost depuse în celelalte centre regionale.

Din punct de vedere al naționalității, cei mai mulți solicitanți de azil provin din Siria, Irak și Nepal.

La data de 31 decembrie 2024, în cele șase centre regionale de proceduri și cazare ale solicitanților de azil erau cazate 166 de persoane, gradul de ocupare fiind de 15,1%.

Inspectoratul General pentru Imigrări continuă să gestioneze procesul de azil în conformitate cu normele internaționale și legislația națională.

De asemenea, centrele rămân pregătite să ofere sprijin și asistență celor care solicită protecția statului român.

Informații despre Procedura de azil în România

În România, procedura de azil reprezintă procesul prin care se recunoaște statutul de refugiat sau se oferă protecție subsidiară persoanelor care solicită protecție internațională.

Inspectoratul General pentru Imigrări asigură derularea acestei proceduri, respectând toate standardele legale.


Ce este procedura de azil?

Procedura de azil include toate activitățile realizate de autoritățile competente pentru analizarea cererilor de protecție internațională.

Solicitantul de azil este orice persoană care își exprimă dorința de a primi protecție în România, până la soluționarea cererii sale.

Cererea de azil poate fi depusă de orice străin sau apatrid aflat pe teritoriul României sau într-un punct de trecere a frontierei.

Aceasta poate fi exprimată în scris sau oral și trebuie să conțină o manifestare clară a voinței de a solicita protecție internațională.

Autoritățile competente să primească cereri de azil sunt:

• Structurile Inspectoratului General pentru Imigrări;
• Poliția de Frontieră;
• Unitățile de poliție cu centre de reținere preventivă;
• Și unitățile Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Toate informațiile furnizate în cadrul procedurii sunt strict confidențiale.

Etapele procedurii de azil sunt următoarele:

După depunerea cererii de azil, urmează:

 Interviul preliminar – se realizează atunci când Solicitantul oferă informații despre identitatea sa, ruta de migrație, cereri anterioare de azil și documentele deținute. Interviul este realizat cu ajutorul unui specialist din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări și al unui traducător, într-o limbă cunoscută de solicitant.

 Amprentarea și alte verificări specifice

 Apoi urmează interviul de fond - solicitantul de protecţie internaţională are dreptul la un interviu personal în vederea prezentării tuturor detaliilor privind motivele pentru care a solicitat acordarea protecţiei internaţionale, situație în care are posibilitatea să depună toate documentele pe care le deţine şi care sunt relevante pentru cazul său personal.

 Iar ultima etapă este emiterea documentului temporar de identitate – Acest document atestă dreptul de ședere în România și se reînnoiește pe durata procedurii.

Procedura de azil include două faze:

• Administrativă: Cererea este analizată de autoritățile IGI, pe baza interviului, documentelor și informațiilor din țara de origine.

• Judecătorească: Dacă cererea este respinsă, solicitantul poate contesta decizia în instanță. Acesta beneficiază de una sau două căi de atac, în funcție de tipul de procedură.

Inspectoratul General pentru Imigrări îi sprijină pe toți cei care au nevoie de protecție internațională, respectând drepturile fundamentale ale omului.

Pentru mai multe informații pe acest subiect accesați site-ul oficial al Inspectoratului General pentru Imigrări https://igi.mai.gov.ro/category/diverse/proceduri-azil/



BIROUL INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu