Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



sâmbătă, 22 aprilie 2017

ZIUA PĂMÂNTULUI 22 APRILIE 2017

Planeta Pământ (numită și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă după distanță față de Soare și a cincea ca mărime în sistemul solar. Satelitul ei natural este Luna.
Suprafața Pământului este acoperită în proporție de 70,8% de apă, restul de 29,2% fiind solid și "uscat". Zona acoperită de apă este împărțită în oceane, iar uscatul se subîmparte în continente. 
În fiecare an, pe data de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător.


Câteva dintre dezastrele naturale care au avut loc în perioada ianuarie-aprilie 2017:

Furtuni solare : au avut loc pe data de: 22, 23 februarie, 30 martie- 2 aprilie, 21-24 aprilie etc;

Poluarea: aerului, apei, încălzirea globală, ploile acide;

Cutremure de pământ:

cele cu magnitudine cuprinsă între 4,0 – 4,9 – 2843 cutremure;
5,0 – 5, 9 – 449:
6,0 – 6, 9 – 21;
7,0 – 7,9 – 2:
nici un cutremur cu magnitudinea mai mare de 8,0 grade pe Scara Richter;

           4. Erupții vulcanice  :  Colima, Mexic,  3, 4 ianuarie; Etna, Italia, 3 ianuarie; Erta Ale, Etiopia, 26 ianuarie; Colima, Mexic, 5 februarie;  Kilauea 6, 7 februarie SUA; Bogoslof, Alaska, 16, 19 martie;  Etna, Italia, 16 martie; Rumbles, Rusia, 25 martie; Popocatepetl, Mexic, 20, 21 aprilie etc;
     
      5. Inundații: Filipine, ianuarie; Peru, februarie; Chile, februarie; Honduras, Brazilia, Manilla 6, 7 februarie; Ecuador 6, 7 februarie; SUA, California 12, 13 februarie; Arabia Saudită 12, 14 februarie; Australia,  februarie; Uruguai, 14 februarie; Argentina,14 februarie; Indonezia 21 februarie; Columbia, aprilie; Kazakhstan, aprilie etc;
  
         6. Încălzirea apei mărilor și oceanelor : ceea ce a dus la moartea a milioane de pești, balene și a altor viețuitoare marine;

          7. Secetă:  Africa; India; 

          8. Foamete: Somalia,  Sudaul de Sud, Yemen, Venezuela, Nigeria etc;

     9. Alunecări de teren : Ecuador, februarie; Etiopia, martie; Columbia, aprilie; Mexic, aprilie; România, aprilie etc;

      10. Crăpături mari de pământ în: SUA, Arizona, Africa, Noua Zeelandă, Columbia etc;

      11. Fisuri în calota  glaciară: în lunile ianuarie, aprilie;

      12. Furtuni de zăpadă: Italia, Turcia, Siberia, SUA, New York;

   13. Furtuni de nisip: Sudan, 21 februarie; Golful Persic, 18 februarie; nordul Africii, 21 februarie; Japonia, 19 martie; Marea Roșie, 19 martie; Deșertul Gobi, 23 martie; Africa, 29 martie; sud-vestul Americii, 31 martie; Sudan, 16 aprilie etc;

    14. Anomalii climatice: schimbări bruște de  temperatură, trecerea de la cald la rece și de la rece la cald, temperaturi anormale pentru o anumită perioadă a anului:
         - în Groenlanda, pe data de 10 februarie s-a înregistrat o temperatură cu 30 de grade mai ridicată decât media normală pentru perioada respectivă;
 Siberia - 60 grade în luna ianuarie și în diferite zone din Rusia temperatura a coborăt până la - 40, - 50 de grade;
 iarnă cumplită în New York, SUA; 
Australia +46,6 grade Celsius, 12 februarie, 14 februarie +50 grade Celsius;
 Mexic pe data de 2 aprilie s-au înregistrat +46,3 grade Celsius;
ninsori în România în a doua parte a lunii aprilie etc;

15. Incendii:Chile, ianuarie; Argentina, ianuarie; Columbia, 6,7 februarie; Christchurch, Noua Zeelandă, 13 februarie; Columbia 22, 23 februarie; SUA (1 martie, Kansas, Oklahoma, 6 martie, Texas, 7 martie); Sudul Asiei, Ashland, 12 aprilie etc;

Tornade : SUA (New Orleans, Mississippi, Louisiana); Argentina, 11 februarie;

Furtuni electrice : Australia, februarie; India, aprilie; Portugalia, aprilie etc;

Măsuri pentru protecţia mediului ambiant (www.roportal.ro)

Reducerea consumului de energie

Consumul insaţiabil de energie joacă un rol major în distrugerea mediului. Un pas important pentru salvarea sa ar fi reducerea semnificativă a consumului energetic. La nivel personal acest lucru s-ar putea traduce, în principal, prin evitarea risipei de curent electric şi de combustibil.

Folosirea energiei alternative, curate, sustenabile

Acest lucru ar însemna mai multe panouri solare, centrale eoliene, evitarea
combustibililor fosili. Dacă nu se poate renunţa la un consum energetic ridicat, atunci energia să fie „verde".

Conservarea apei

Fără H2O nu există viaţă, de aceea apa trebuie considerată o resursă limitată. O bună metodă de a reduce consumul ei ar fi instalarea de aparate WaterSense, pentru limitarea cantităţilor de apă la toaletă şi duşuri. Astfel de soluţii pot reduce consumul apei cu până la 30%.

Folosirea de echipamente etichetate Energy Saver sau Eco Friendl

Frigiderele, care consumă constant energie electrică, sunt un exemplu excelent de candidat la „îmbunătăţire". Aparatele vechi, cu un consum gândit pentru alte norme energetice, trebuie înlocuite cu cele din noua generţie, mult mai economicoase. În afară de protejarea mediului printr-un consum mai redus, acestea ar putea ajuta şi la economii băneşti.

Cei trei „R", adica Reducere, Refolosire şi Reciclare

Milioane şi milioane de tone de gunoi produse în ţările industrializate sunt reciclate anual, recuperîndu-se materii prime şi degajînd oraşele de gunoaiele care ar deborda altfel pe străzi (Neapole face excepţie). Deşeurile ajung să fie refolosite după tratarea lor şi repunerea în circuitul economic sub „altă formă".

Conduceţi mai puţin şi mai deştept

Automobilele nu numai că vă usucă la buzunar cu orice plin făcut, dar sunt principali factori de emisie pentru bioxidul de carbon din atmosferă şi a numeroşi agenţi poluanţi. Sunt, aşadar, de vină pentru atacarea directă a mediului. Pentru reducerea deplasărilor cu masina personală, folosiţi transportul în comun ori de câte ori este posibil şi dacă vă permiteţi, cumpăraţi-vă un automobil hibrid.

Plantaţi copaci şi împotriviţi-vă defrişărilor

Una dintre metodele cele mai bune pentru reducerea bioxidului de carbon din atmosferă este plantarea de copaci. Ei contribuie la reciclarea aerului, eliminînd oxigen şi consumînd bioxidul de carbon. Pierderea pădurilor şi în special a celor tropicale, reduce dramatic şansele noastre de a respira un aer mai curat.

Surse de inspiraţie: NASA, Wikipedia, Roportal etc

Autor: Daniela Georgescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu