Ne amintim de personalitățile
noastre:
In Memoriam Emil Kummergruber
(29 aprilie 1902
- 9 ianuarie 1986), la 115 ani de la naștere
prof. Georg
Colța
dirijorul
corului „Harmonia Sacra”
al parohiei
romano-catolice „Maria Zăpezii” Reșița
Ne
amintim de personalitățile noastre:
In
Memoriam Emil Kummergruber
(29 aprilie
1902 - 9 ianuarie 1986), la 115 ani de la naștere
prof. Georg Colța
dirijorul
corului „Harmonia Sacra”
al
parohiei romano-catolice „Maria Zăpezii” Reșița
Emil
Maria Kummergruber s-a născut la 29 aprilie 1902 la Bocșa Montană. Din cei trei
copii ai familiei (doi fii și o fiica), Emil a fost fiul cel mare. Deja la
vârsta școlară a învățat, acasă, să cânte
la pian. Școala primară a urmat-o în localitatea natală, apoi a frecventat
liceul la Kecskemét, dat fiind faptul că unul dintre unchii săi era preot
acolo. La Kecskemét a învățat să cânte și la orgă. Examenul de maturitate l-a
dat la Timișoara. Apoi a venit la Reșița, devenind contabil la Uzinele de Fier
și Domeniile Reșița (UDR). S-a căsătorit și și-a întemeiat o familie în care
s-au născut trei fiice: Helene (Illusch), Gertrude (Trude) și Brigitte (Gitta).
Tatăl a fost foarte mândru de toate trei, mai ales pentru că erau și talentate
muzical.
Pe lângă
activitatea sa de contabil la uzinele reșițene, Emil Kummergruber s-a ocupat
foarte mult de muzică. A întemeiat mai întâi o fanfară la Doman unde familia a
locuit în anii crizei economice între anii 1929 - 1935. Apoi familia s-a
reîntors la Reșița unde Emil Kummergruber și-a recăpătat postul de contabil în
uzină.
După cel
de-al Doilea Război Mondial, împreună cu mulți alți etnici germani, Emil
Kummergruber a fost deportat în ianuarie1945 în Rusia, în lagărele de muncă.
Din fericire s-a putut întoarce de acolo la Reșița, după nouă luni și și-a
putut continua activitatea. Pe lângă exercitarea profesiei sale de contabil, el
a activat și ca organist la biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” și a
sprijinit astfel activitatea corului bisericii.
Numele
lui Emil Kummergruber este strâns legat de viața muzicală a Banatului Montan (și
nu numai) pe o durată mai mare de șase decenii, mai presus de toate însă de
activitatea corului bisericii romano-catolice, pe care l-a condus în calitate
de dirijor între anii 1954 - 1985. Dar membru al corului era încă din anul
1920, deci activitatea sa corală a numărat aproape 65 de ani.
Emil
Kummergruber aparține seriei de cunoscuți dirijori de cor (așa numiți „Regens
Chori”) reșițeni precum Ludwig Mottl - Josef Tietz - Jaroslav Lang - Engelbert
Kontur - Emil Kummergruber - Ladislaus Hunyadi, care au condus corul bisericii
de la întemeierea acestuia în anul 1877 și până în 1994, alături de dirijorii
Fanfarei Uzinelor („Kapellmeister”) din Reșița precum Anton Pawelka - Otto
Sykora - Peter Rohr - Octavian Itu - Josef Willinger - Eduard Pawelka -
Nikolaus Blazsovsky - Josef Dudl și de organiști ca Josef Gerstenengst au contribuit
nespus de mult la reușita manifestărilor muzicale reșițene.
Activitatea
sa este legată de foarte multe evenimente sacral-muzicale, dintre care merită
să fie scoase în evidență cel puțin trei momente, și anume: anul 1956 -
Bicentenarul nașterii lui W.A. Mozart,
apoi anul 1957 - aniversarea a 80 ani de la întemeirea corului bisericii și
anul 1977 - Centenarul corului bisericii.
Cu ocazia
Centenarului corului bisericii Emil Kummergruber, și prin el de fapt întregul
cor, a fost distins de către Sfântul Părinte, Papa Paul al VI-lea, cu medalia
de aur „BENE MERENTI“ .
În casa
parohiala, mons. Paul Lackner, el însuți un mare meloman și un bun
instrumentist (cânta cu plăcere la vioara, violoncel și chiar la orgă și era și
președintele de onoare al corului), organiza seri muzicale, așa numite seri de
cvartet, în care se cânta muzică de camera. Acest lucru se întâmpla cu
regularitate lunea, după liturghia de seară și după repetiția corului, care
avea loc de obicei luni și joi seara. În acest cvartet activau prof. Franz
Stürmer (vioara I), prof. Adrian Micşa (vioara II), Paul Lackner (violoncel) și
Emil Kummergruber (pian). Mai participau ocazional domnii Ladislaus Hunyadi
(pian) și Karl Ludwig Lupşiasca (vioară).
Anii au
trecut, cele trei fiice ale lui Emil Kummergrubers s-au căsătorit, au avut
propriile lor familii, în care au apărut nepoți și nepoate, de care bunicul era
la fel de mândru. A avut norocul să devină și străbunic. Fiicele au călcat pe
urmele tatălui: Trude a fost timp de mai mulți ani organistă corepetitoare și
membră a corului bisericii și a sprijinit activitatea muzicală a tatălui său,
Gitta a fost și este și astăzi încă (la 83 ani!) foarte activă în cor.
După
moartea soției sale în anul 1983, Emil Kummergruber decide să se ducă în
Germania, în septembrie 1985, la fiica sa mijlocie, Trude, care trăia deja de
câțiva ani acolo. Din păcate, după câteva luni aici îl surprinde moartea. Emil
Kummergruber a decedat la 9 ianuarie 1986 la Karlsfeld (Germania). A avut o
viață împlinită, atât în familie, cât și în viața profesională și cea muzicală,
încununată cu multe succese și satisfacții!
În îndelungata
sa activitate de organist, dirijor de cor și de fanfară, el a reușit să
prezinte cu multă strălucire capodopere muzicale precum „Missa în Si b major“
(„Harmoniemesse“) și oratoriile „Die letzten sieben Worte des Erlösers am
Kreuze“ („Ultimele șapte cuvinte ale Mântuitorului pe cruce“) și „Die
Schöpfung“ („Creațiunea“) ale lui Joseph Haydn, „Die Spatzenmesse“ („Missa
vrăbiilor“ în Do major), „Krönungsmesse“ (Missa încoronării“ în Do major) și
„Requiem-ul“ lui W.A. Mozart, „Missa sollemnis“ în Do major a lui Josef
Rheinberger, „Missa sollemnis în Mi b major a lui August Wairich, „Marea Missa
în Mi b major“ a lui Franz Schubert, „Requiem-ul“ în re minor a lui Josef
Gruber, „Die Passion“ („Patimile Mântuitorului“) de Friedrich Seitz și Missa
„Jubilet“ în Re major a lui Peter Rohr (din anul aparției sale 1932, dar și
astăzi încă missa de hram a bisericii romano-catolice „Maria Zapezii“ din
Reșița (pe sau în jurul datei de 5 august!) - pentru a numi doar câteva din
aceste lucrări monumentale, cântate spre bucuria comunității catolice și a
iubitorilor de muzică din Reșița.
Figura
sa, talentul și știința sa, activitatea sa vor rămâne în amintirea noastră, căci
pentru noi Emil Kummergruber rămâne un exemplu și model de seriozitate, cinste,
dăruire, devotament, hărnicie, corectitudine, amabilitate, amiciție și conștiinciozitate.
***
Asociația
Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea celor
115 de ani de la nașterea dirijorului și muzicianului printr-un plic filatelic
ocazional și o ștampilă adecvată. Întreaga corespondență care este trimisă de
la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 29 aprilie 2017, este obliterată cu
această ștampilă. (Erwin Josef Țigla)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu