Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



miercuri, 13 martie 2024

Preşedintele României, Klaus Iohannis, în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO

Declaraţie de presă susţinută de Preşedintele României, Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut marţi, 12 martie 2024, la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:"Bună ziua!

În urmă cu douăzeci de ani, drapelul României a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO de la Bruxelles, marcând ultimul pas în aderarea ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică.

Sunt două decenii de când România este membră a celei mai puternice alianţe politico-militare, care, de 75 de ani, promovează democraţia şi libertatea, îi apără eficient pe membrii săi şi a dezvoltat o reţea vastă de parteneri, alături de care promovează ordinea internaţională bazată pe reguli.

Valorile cardinale ale Alianţei, printre care statul de drept, respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democraţii autentice.

În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanţii de securitate din istorie. Nicicând aceste garanţii de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi.

Trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securităţii din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simţim protejaţi tocmai pentru că suntem membri ai Alianţei Nord-Atlantice.

Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câţiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedeşte a fi o ameninţare gravă şi de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică.

În aceste condiţii, frontierele NATO capătă o importanţă capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include şi România, va rămâne o prioritate pe termen lung.

În tot acest context complicat, ţara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate şi de securitate în regiune. Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca Preşedinte al României, am iniţiat şi negociat cu toate partidele parlamentare un Pact naţional care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităţilor şi a capabilităţilor noastre militare.

Suntem printre Aliaţii care au înţeles şi şi-au asumat de la început acest angajament.

România a contribuit şi contribuie la misiunile şi operaţiile NATO. Avem o prezenţă militară semnificativă în Balcanii de Vest, ne interesează în cel mai înalt grad şi contribuim în mod direct la securitatea Mării Negre.

Susţinem necondiţionat Ucraina şi contribuim consistent la susţinerea puternică a partenerilor Alianţei, în special a celor mai vulnerabili.

Totodată, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am adoptat strategii şi măsuri pentru ca Armata României să se modernizeze complet şi în acelaşi ritm cu Aliaţii noştri.

Avem o vecinătate complicată cu Rusia, am fost tot timpul conştienţi de riscurile şi ameninţările care decurg din această situaţie şi ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetăţenilor noştri securitatea deplină.

România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital şi investitori care să contribuie la creşterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanţii solide privind securitatea naţională. Iar aceste garanţii sunt direct legate de modernizarea militară a ţării noastre, dar şi de apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică.

În prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca şi în Uniunea Europeană. Este un statut pe care ni l-am câştigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce priveşte politica noastră externă şi de securitate, de stabilitate, de profesionalism şi de respect nemijlocit faţă de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană.

Mai mult, am acţionat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului, pentru că da, pentru noi relaţia transatlantică este esenţială.

Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca ţara noastră să-şi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice.

Este o aspiraţie legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale şi care ar putea contribui cu această experienţă la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid şi eficient unei game variate şi complexe de provocări şi ameninţări.

Avem o înţelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situaţii de securitate, situaţie dezechilibrată de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale.
Europa de Est are o contribuţie valoroasă în discuţiile şi deciziile adoptate în cadrul NATO.

Cu o reprezentare echilibrată, puternică şi influentă din această regiune, Alianţa va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor şi preocupărilor tuturor statelor membre.

Pentru toate aceste motive, am decis să intru în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO.

Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de Preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul meu ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.

Mulţumesc!"

Departamentul Comunicare Publică

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu